Judicadu sardu: diferèntzias tra is versiones

no edit summary
m (Bot: Migrating 8 interwiki links, now provided by Wikidata on d:q742313 (translate me))
No edit summary
*[[Giuigadu de Arborea]]
*[[Giuigadu de Gallura]]
A custos si podet atzunghere su [[Giuigadu de Ogiastra]] naschidu a giru de s'annu 1015, cando a suta de s'appellu de su paba [[Beneittu VIII]], sos pisanos e genovesos beniant in agiudu de sos sardos pro ndi catzare sos arabos de sas costas meridionales. Custu rennu fiat guvernadu de sos pisanos e at tentu vida meda curtza, correspondende sa fine sua a cussa de su [[giuigadu de CaralisCalaris]], in su 1258. Essende s'istoria e s'importantzia sua minore a sa de is ateros giuigados, non benet cunsideradu paris a issos.
 
=Istoria=
S'origine de sos giuigados no est meda crara. Cun Giustinianu, in su 534 p.C. sa [[Sardigna]] fiat intrada a faghere parte de s'[[Imperiu Romanu de Oriente]], chi d'aiat conchistada a sos Vandalos e nd'aiat fatu una de sas sete provìntzias de s'[[esarcadu de Africa]], ispartzida ancora in bator territorios (Partes), chi diant aere diventados bator rennos indipendentes.
Cun sas lompidas semper prus fitanias de sos arabos chi in pagu tempus fiant ammanniende a giru de totu su [[Mediterraneu]] sos territorios issoro, sos bizantinos si faghiant semper prus dibiles pro ite no scetis depiant difendere sos territorios pigados cun [[Giustinianu]], ma s'esistentzia de s'imperiu matessi. Aici, a cara de su VIII seculu sos raportos cun [[Costantinopolis]] fiant giai meda raros e sa provìntzia sarda depiat acarare a sola sos atacos inimigos.
No s'ischet de pretzisu comente siat sutzedidu su passagiu a sos bator istados indipendentes, ni cando s'isula apat iscontzadu de totu sos raportos cun sos bizantinos, ma a partire de su IX seculu sos giuighes benent nominados in documentos Francos e de sos pabas.
Anonymous user