Vermont: diferèntzias tra is versiones

20 bytes added ,  8 years ago
no edit summary
(images)
No edit summary
[[File:Map of USA VT.svg|thumb|246x246px|Inditadu in ruju s'istadu de su Vermont in is Istados Unidos]]
[[File:Vermont state flag.png|thumb|245x245px|Bandera de s'istadu de Vermont]]
Su '''Vermont''' ([vɚːˈmɑːn(ʔ)] o [vɚˈmɑ̃(ʔ)]) est unu istadu de is [[Istados Unidos]] chi s'agatat a su nordNord-estEst de sa natzione, in sa regione narada [[New England]]. Su Vermont est s'istadu de ses prus pitiu e, su segundu prus pagu populadu de sos Istados Unidos e su solu de su New England chi non tenet bessida a su mare. Su lagu [[Champlain]] faghet metade de sa lacanalàcana ovestOvest de s'istadu, s'atera metade dd'isceratdda ispartzit cun su [[New York (istadu)|New York]]. A su sudSud tenet lacanalàcana cun su [[Massachusetts]], a s'estEst cun su [[New Hampshire]] e a su nordNord cun sa provintziaprovìntzia [[Canada|canadesa]] de su [[Quebec]].
 
Sa capitale est [[Montpelier]] chi, cun unos 7900 residentes est sa prus pitia capitale de istduistadu de totu sa natzione. Sa tzitade prus manna est imbetzis [[Burlington]], chi at populatzione de unos 42.000 abitantes.
 
In passadu su territoriu de su Vermont fiat abitadu de duos populos nativos: is Abenaki e is Irokesos, e in manna parte fiat frantzesu a primitziu de su periodu coloniale. Sa Frantza dd'aiat pois tzedidu a su [[Rennu Auniadu|Renniu Auniadu]] a sa fine de sa [[Gherra de sos Sete Annos]], in su 1763, sende cachi aiat perdidupèrdidu.
 
Pro medas annos is coloniascolònias a lacanalàcana, mascamente su New Hampshire e su New York, si sunt perricada s'area, chi difatis teniat tando nomenenòmene de ''Fidantzas de su New Humpshire''. Is ocupadores, chi teniant propriedadepropiedade de terras afidantzaiant de essereèssere contra sa militzia de [[Green Mountain Boys]], chi cheriat faghere de su Vermont unu terrioriuterritoriu indipendente.
 
Sa Repubrica de Vermont est in realidade esistida. Fundada in su 1777, in tempus de sa [[Rivolutzione Americana]], at tentu vida de batordighibatòrdighi annos. Su Vermont est duncas unu de is bator istados de sa federatzione chi in passadu ant tentu soberania, impare a [[Texas]], [[Hawaii]] e [[Califòrnia]].
 
In su 1791, su Vermont s'est auniadu a sos Istados Unidos comente istadu de batordighibatòrdighi, primu a s'atzunghereazùnghere a sa originale federatzione de 13 colonias.
Vermont candu ancora indipendente est fintzamentas su primu istadu chi at in parte abolidu s'[[iscravidade]].
 
Vermont canducando ancora indipendente est fintzamentas su primu istadu chi at in parte abolidu s'[[iscravidade]].
Su Vermont est abitadu pro su 94,3% de gente de ratza bianca.
 
Su 94,3% de sos abitantes de su Vermont est de ratza bianca.
Tenet nomingiu de ''Green Mountain State'' (istadu de su monte birde) e difatis su nomene Vermont benet de sa [[limba frantzesa]]: Vert Mont (monte birde).[[Categoria: Geografia]][[Categoria: Istados Federados USA]]
 
Tenet nomingiunomìngiu de ''Green Mountain State'' (istadu de su monte birde) e difatis su nomenenòmene Vermont benet de sa [[limba frantzesa]]: Vert Mont (monte birde).[[Categoria: Geografia]][[Categoria: Istados Federados USA]]
 
 
10,086

edits