Daca: diferèntzias tra is versiones

152 bytes added ,  3 years ago
no edit summary
(Pàgina creada cun '{{coord|format=dms|display=title}}{{Variant|LSC}}'''Dacca''' (ধাক), est una tzitade e capitale de Bangladesh. Tenet populatzione de unos 7.000.940 bividores, e in s…')
 
No edit summary
{{coord|format=dms|display=title}}{{Variant|LSC}}
{{coord|format=dms|display=title}}{{Variant|LSC}}'''Dacca''' (ধাক), est una tzitade e capitale de [[Bangladesh]]. Tenet populatzione de unos 7.000.940 bividores, e in s'àrea metropolitana s'istimat chi bivant unos 12 milliones de persones, cosa chi nde faghet su conglomeradu majore de s'istadu e sa de deghennoe de su mundu. Sa tzitade est posta in unu canale de su riu [[Dhaleswari]], in su tzentru de sa regione produtora de [[juta]] prus manna de su mundu. Est su tzentru industriale, cummertziale e amministrativu de su Bangladesh, cun cummèrtziu ativu de [[juta]], [[arrosu]], [[tzùcaru]] e [[te]]. Possedet una flòrida indùstria tèssile e s'artesania puru tenet unu rolu econòmicu de primu òrdine.
[[File:Dhaka 14th March (32624769393).jpg|thumb|244x244px|Bista subra sa tzitade]]
[[File:Dhaka locator map.svg|thumb|336x336px|Posidura in s'istadu]]
{{coord|format=dms|display=title}}{{Variant|LSC}}'''Dacca''' (ধাক), est una tzitade e capitale de [[Bangladesh]]. Tenet populatzione de unos 7.000.940 bividores, e in s'àrea metropolitana s'istimat chi bivant unos 12 milliones de persones, cosa chi nde faghet su conglomeradu majore de s'istadu e sa de deghennoe de su mundu. Sa tzitade est posta in unu canale de su riu [[Dhaleswari]], in su tzentru de sa regione produtora de [[juta]] prus manna de su mundu. Est su tzentru industriale, cummertziale e amministrativu de su Bangladesh, cun cummèrtziu ativu de [[juta]], [[arrosu]], [[tzùcaru]] e [[te]]. Possedet una flòrida indùstria tèssile e s'artesania puru tenet unu rolu econòmicu de primu òrdine.
 
Fundada a cara de s'annu 1000 cun su nùmene de ''Jahangir Nagar'', in su de 17 sèculossi fiat fata unu tzentru mannu de artesania, e in su de 18 sèculos fiat lòmpida su lugore màssimu in si fàghere famosa pro is recamos in oro e pro is sedas. In su de 19 sèculos però, sa fabricatzione de custos produtos non pòdiat cumpètere prus cun sa produtzione industriale in crèschida, cosa chi nd'aiat fatu menguare sa populatzione.
10,097

edits