Richard Stallman: diferèntzias tra is versiones

m
curretzioni de faddinas
(Controllu de autoridade)
m (curretzioni de faddinas)
 
{{Variant|LSC}}{{Bio|Nome=|Cognome=Stallman|ForzaOrdinamento=|Sesso=M|LuogoNascita=New York|GiornoMeseNascita=16 marzo|AnnoNascita=|LuogoMorte=|GiornoMeseMorte=|AnnoMorte=|Epoca=1900|Attività=|Attività2=|Attività3=|Nazionalità=|Immagine=Richard Stallman - Fête de l'Humanité 2014 - 010.jpg|Didascalia=Richard Stallman in su 2014|Nòmene=Richard Matthew Stallman|Natzionalidade=istadunidensu|AnnuNascita=1953|Faìna=programmadore|Faìna2=informàticu|Faìna3=ativista|DieMeseNascita=16 martzu|LoguNascita=New York|Imàzine=Richard_Stallman_-_Fête_de_l'Humanité_2014_-_010.jpg}}
 
Est unu de sos printzipales esponentes printzipales de su movimentu de sa programmera lìbera. In su cabudanni de su 1983 at incumentzadu su [[GNU|progetu GNU]] cun s'intentu de creare unu [[sistema operativu]] pretzisu a [[UNIX|Unix]], ma assentadu in manera intrea de programma lìberu<ref name=":0">{{Tzita web|https://www.gnu.org/gnu/initial-announcement.html|Annuncio iniziale del progetto GNU|data=27 cabudanni 1983|limba=it|16 martzu 2013}}</ref>: de custu at pigadu vida su movimentu de su programma lìberu. In su santugaine de su 1985 at fundadu sa [[Free Software Foundation]] (FSF). Pioniere de su cuntzetu de copyleft, in su [[1983|1989]] at creadu sa [[Lissèntzia GPL|GNU Generale Public License]], una de is lissèntzias lìberas prus difùndidas.<ref>{{Tzita web|url=https://www.fsf.org/about/what-is-free-software|tìtulu=What is free software and why is it so important for society?|editore=fsf.org|limba=en|atzessu=16 martzu 2013}}</ref><ref>{{Tzita web|http://www.free-soft.org/gpl_history/|The History of the GPL|limba=en|9 làmpadas 2016}}</ref><ref>{{Tzita web|https://www.debian.org/legal/licenses/|License information for Debian|limba=en|9 làmpadas 2016}}</ref><ref>{{Tzita web|https://gitlab.com/fdroid/fdroiddata/blob/master/stats/licenses.txt|Litzèntzias impreadas in F-Droid|9 làmpadas 2016}}</ref>
 
=== Orìgine e formatzione ===
[[File:Richard_Matthew_Stallman.jpeg|thumb|Richard Stallman in sos annos otanta]]
 
 
Stallman est nàschidu dae Daniel Stallman e Alice Lippman in su 1953 in New York. Sa prima esperièntzia sua cun sos elaboradores est istada in s'IBM New York Scientific Center: Stallman at passadu s'istiu a pustis de su diploma de iscola superiora iscriende su primu programma suo, unu protzessore pro su limbàgiu de programmatzione PL/I in s'IBM 360. In custu perìodu, Stallman est istadu fintzas un'assistente de laboratòriu voluntàriu in su dipartimentu de biologia a sa Rockefeller University.
 
=== Su cuntrastu a su ''copyright'' ===
In sos tardos annos setanta e primos annos otanta, sa cultura hacker chi Stallman portaiat a in antis at cumintzadu a si isòrvere. Pro evitare chi sa programmera esseret impreada in sos elaboradores de sos cuncurrentes, sa majoria de sos produtores at acabadu de distribuire su còdighe de orìgine e at cumintzadu a impreare Copyright e lissèntzias restritivas pro is programmas, pro nde limitare o nde proibire sa còpia e sa ridistributzione. Custa propiedade de sos programmas giai esistiat in antis, e est devènnidu craru chi diat èssere divenidaessida sa norma. Custu coladòrgiucàmbiu ain sasis caraterìsticaspiessìnnios legales de suis programmaprogrammas podet èssere cunsideradu comente a una cunsighèntzia de una lege (Copyright Act) de su 1976, comente a decraradu dae Brewster Kahle, cumpàngiu de Stallman a su MIT.
 
Cando Brian Reid in su 1979 at postu “bombas a tempu” in Scribe pro limitare s'atzessu sena lissèntzia a su programma, Stallman l'at cunsideradu “unu crìmine contra a s'umanidade”. Issu at craridu, annos a pustis, chi su chi issu cunsìderat unu crìmine no est a fàghere pagare sos programmas, ma impedirelimitare sa libertade de s'impitadore. In su 1980, a Stallman e a unos àteros hacker de su laboratòriu de abistesa artifitziale est istadu refudadu su còdighe de su programma pro s'imprentadora laser Xerox 9700 (“Dover”). Stallman aiat modificadu su programma in una betza imprentadora (sa XGP, Xerographic Printer); cun sa muda sua s'impitadore retziat de s'imprentadora unu messàgiu eletrònicu chi li signalaiat s'agabbu de s'imprenta chi aiat pedidu.
 
Totu sos impitadores in coa de imprenta fiant avèrtidos in casu de cungestiones, de manera chi poderent abetare unu ritardu, e retziant s'informatzione netzessària pro evitare unas àteras cungestiones. Bìdere impedidu custu servìtziu agiuntivu, pro sa farta de su còdighe de orìgine de s'imprentadora, no fiat un'incumbeniente trascuràbile, sende chi, comente capitaiat a s'ispissu, s'imprentadora fiat ùnica pro medas impitadores in diversos pranos, e acanta a s'imprentadora finiant pro pasare diversas persones, perdende tempus pretziosu in isetu, o chirchende intre imprentas non ritiradas de àteros impitadores. Custa esperièntzia at aconcadu a Stallman chi sas persones bisòngiant de èssere lìberas de mudare su programma chi impreant.
In s'austu de su 2006, durante sos incontros cun su guvernu de s'Istadu indianu de su Kerala, at aconcadu sos funtzionàrios a lassare su programma propietàriu, comente a cuddu de Microsoft, in sas iscolas istatales. Custu at batidu a su detzisu de batire totu sos elaboradores iscolàsticos de 12.500 iscolas superioras de Windows a unu sistema operativu lìberu. A pustis de incontros personales, Stallman at otentu decraros positivos in su movimentu de su programma lìberu de su presidente de s'Ìndia de issara, Dr. A.P.J. Abdul Kalam, de sa candidada a sa presidèntzia frantzesa in su 2007 Ségolène Royal, e de su presidente de s'Ecuadòr [[Rafael Correa]]. In su 2006 e in su 2007, durante su de degheoto meses de sa consultatzione pùblica pro sa prima istèrrida de sa versione 3 de sa GNU Generale Public Licence, at agiuntu su de bator temas pro ispiegare sas mudadas propostas. Sa defensa detzisa de Stallman pro una programmera lìbera at ispiradu “Virtual Richard M. Stallman" ([[vrms]]), programma chi analizat sos pachetes installados in unu sistema Debian GNU/Linux, e sinnalat sos chi derivant de un'àrbore non lìberu.
 
Cun unu cummentu<ref>{{En}} [[The Guardian]], ''[http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2010/dec/17/anonymous-wikileaks-protest-amazon-mastercard The Anonymous WikiLeaks protests are a mass demo against control] - The actions against MasterCard and Amazon are not 'hacking'. People are just finding a way to protest in a digital space'', 17 nadale 2010.</ref> acasagiadu dae su cuotidianu britànnicu [[The Guardian]] in su nadale 2010 Stallman at pigadu ispunto de sos eventos ligados a su casu de sa [[WikiLeaks|publicatzione de cablogrammas diplomàticos istadunidensos]] dae [[WikiLeaks|Wikileaks]] pro torrare a afirmare carchi cumbinchimentu suo subra sa natura ''non lìbera'' de sa retze [[Ìnternet|Internèt]] (definidu comente a unu "logu virtuale" in manera sustantziale privu de [[Diritos tziviles|deretos tziviles]], chi esistint imbetzes in su mundu beru) e s'importu de sa programmera lìbera pro isfugire a su controllu fatu in retze a sos indivìduos a banda de aziendas mannas e Istados. In prus de definire sos atacos [[Denial of service|DDoS]] ispirados dae [[Anonymous]] contra aziendas importantes in lìnia comente a [[Amazon.com|Amazon]] e [[MasterCard]] s'ecuivalente informàticu de una protesta de massa, Stallman at afirmadu:{{Tzitatzione|limba=en|limba2=sc|2=Richard Stallman, ''The Anonymous WikiLeaks protests are a mass demo against control''|3=I started the free software movement to replace user-controlling non-free software with freedom-respecting free software. With free software, we can at least control what software does in our own computers.|1=Apo aviadu su movimentu de su programma lìberu pro remplasare cun programmas lìberuslìberos rispetosos de sa libertade, is programmas non lìberuslìberos chi còmpidantcontrollant a s'impitadore. Cun su programma lìberu, potzamuspodimus nessi tènnere su controllu inde su chi su programma faghet in sos elaboradores nostros.}}
Su 16 cabudanni de su 2019 s'est dimìtidu dae sa càrriga de presidente de sa Free Software Foundation e dae sa positzione sua in su MIT, abarrende però a su cumandu de su [[GNU|progetu GNU]]<ref>{{Tzita web|url=https://www.fsf.org/news/richard-m-stallman-resigns|tìtulu=Richard M. Stallman resigns|autore=Free Software Foundation|nùmene=|situ=www.fsf.org|limba=en|atzessu=2019-09-28}}</ref><ref>{{Tzita web|url=https://www.fsf.org/news/fsf-and-gnu|tìtulu=FSF and GNU — Free Software Foundation — working together for free software|situ=www.fsf.org|atzessu=2019-11-02}}</ref>. Is dimissiones sunt dèpidas a s'iscàndalu pesadu dae is decraratziones suas in contu de Jeffrey Epstein, impresàriu incurpadu de abusos sessuales contra a minores e mortu suitzida in presone.<ref>{{Tzita web|url=https://stallman.org/archives/2019-jul-oct.html#16_September_2019_(Resignation)|tìtulu=2019: July - October Political Notes - Richard Stallman|nùmene=|situ=stallman.org|limba=en|atzessu=2019-09-28}}</ref><ref>{{Tzita web|url=https://www.repubblica.it/tecnologia/2019/09/17/news/caso_epstein_richard_stallman_lascia_il_mit-236217278/|tìtulu=Caso Epstein, il guru del software libero Richard Stallman lascia il MIT|nùmene=|situ=Repubblica.it|data=2019-09-17|limba=it|atzessu=2019-09-28}}</ref>
 
788

edits