Richard Stallman: diferèntzias tra is versiones

Est unu de sos printzipales esponentes printzipales de su movimentu de sa programmera lìbera. In su cabudanni de su 1983 at incumentzadu su [[GNU|progetu GNU]] cun s'intentu de creare unu [[sistema operativu]] pretzisu a [[UNIX|Unix]], ma assentadu in manera intrea de programma lìberu<ref name=":0">{{Tzita web|https://www.gnu.org/gnu/initial-announcement.html|Annuncio iniziale del progetto GNU|data=27 cabudanni 1983|limba=it|16 martzu 2013}}</ref>: de custu at pigadu vida su movimentu de su programma lìberu. In su santugaine de su 1985 at fundadu sa [[Free Software Foundation]] (FSF). Pioniere de su cuntzetu de copyleft, in su [[1983|1989]] at creadu sa [[Lissèntzia GPL|GNU Generale Public License]], una de is lissèntzias lìberas prus difùndidas.<ref>{{Tzita web|url=https://www.fsf.org/about/what-is-free-software|tìtulu=What is free software and why is it so important for society?|editore=fsf.org|limba=en|atzessu=16 martzu 2013}}</ref><ref>{{Tzita web|http://www.free-soft.org/gpl_history/|The History of the GPL|limba=en|9 làmpadas 2016}}</ref><ref>{{Tzita web|https://www.debian.org/legal/licenses/|License information for Debian|limba=en|9 làmpadas 2016}}</ref><ref>{{Tzita web|https://gitlab.com/fdroid/fdroiddata/blob/master/stats/licenses.txt|Litzèntzias impreadas in F-Droid|9 làmpadas 2016}}</ref>

In sos tardos annos setanta e primos annos otanta, sa cultura hacker chi Stallman portaiat a in antis at cumintzadu a si isòrvere. Pro evitare chi sa programmera esseret impreada in sos elaboradores de sos cuncurrentes, sa majoria de sos produtores at acabadu de distribuire su còdighe de orìgine e at cumintzadu a impreare Copyright e lissèntzias restritivas pro is programmas, pro nde limitare o nde proibire sa còpia e sa ridistributzione. Custa propiedade de sos programmas giai esistiat in antis, e est devènnidu craru chi diat èssere divenidaessida sa norma. Custu coladòrgiucàmbiu ain sasis caraterìsticaspiessìnnios legales de suis programmaprogrammas podet èssere cunsideradu comente a una cunsighèntzia de una lege (Copyright Act) de su 1976, comente a decraradu dae Brewster Kahle, cumpàngiu de Stallman a su MIT.

Cando Brian Reid in su 1979 at postu “bombas a tempu” in Scribe pro limitare s'atzessu sena lissèntzia a su programma, Stallman l'at cunsideradu “unu crìmine contra a s'umanidade”. Issu at craridu, annos a pustis, chi su chi issu cunsìderat unu crìmine no est a fàghere pagare sos programmas, ma impedirelimitare sa libertade de s'impitadore. In su 1980, a Stallman e a unos àteros hacker de su laboratòriu de abistesa artifitziale est istadu refudadu su còdighe de su programma pro s'imprentadora laser Xerox 9700 (“Dover”). Stallman aiat modificadu su programma in una betza imprentadora (sa XGP, Xerographic Printer); cun sa muda sua s'impitadore retziat de s'imprentadora unu messàgiu eletrònicu chi li signalaiat s'agabbu de s'imprenta chi aiat pedidu.

Cun unu cummentu<ref>{{En}} [[The Guardian]], ''[http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2010/dec/17/anonymous-wikileaks-protest-amazon-mastercard The Anonymous WikiLeaks protests are a mass demo against control] - The actions against MasterCard and Amazon are not 'hacking'. People are just finding a way to protest in a digital space'', 17 nadale 2010.</ref> acasagiadu dae su cuotidianu britànnicu [[The Guardian]] in su nadale 2010 Stallman at pigadu ispunto de sos eventos ligados a su casu de sa [[WikiLeaks|publicatzione de cablogrammas diplomàticos istadunidensos]] dae [[WikiLeaks|Wikileaks]] pro torrare a afirmare carchi cumbinchimentu suo subra sa natura ''non lìbera'' de sa retze [[Ìnternet|Internèt]] (definidu comente a unu "logu virtuale" in manera sustantziale privu de [[Diritos tziviles|deretos tziviles]], chi esistint imbetzes in su mundu beru) e s'importu de sa programmera lìbera pro isfugire a su controllu fatu in retze a sos indivìduos a banda de aziendas mannas e Istados. In prus de definire sos atacos [[Denial of service|DDoS]] ispirados dae [[Anonymous]] contra aziendas importantes in lìnia comente a [[Amazon.com|Amazon]] e [[MasterCard]] s'ecuivalente informàticu de una protesta de massa, Stallman at afirmadu:{{Tzitatzione|limba=en|limba2=sc|2=Richard Stallman, ''The Anonymous WikiLeaks protests are a mass demo against control''|3=I started the free software movement to replace user-controlling non-free software with freedom-respecting free software. With free software, we can at least control what software does in our own computers.|1=Apo aviadu su movimentu de su programma lìberu pro remplasare cun programmas lìberuslìberos rispetosos de sa libertade, is programmas non lìberuslìberos chi còmpidantcontrollant a s'impitadore. Cun su programma lìberu, potzamuspodimus nessi tènnere su controllu inde su chi su programma faghet in sos elaboradores nostros.}}