Deretos de sa fèmina: diferèntzias tra is versiones
Content deleted Content added
No edit summary |
|||
Lìnia 1:
{{LSC}}
[[File:Annie_Kenney_and_Christabel_Pankhurst.jpg|thumb|384x384px|Is sufragetas [[Rennu Unidu|britànnicas]] [[Annie Kenney]] e [[Christabel Pankhurst]] manifestende in favore de su [[sufràgiu femininu]] (1908 tzirca).]]
Is '''deretos de sa fèmina''' faghent relatu a sa distintzione de is [[Deretu|deretos]] chi si reconnoschent a is fèminas e pipias in sotziedades diferentes de su [[Terra|praneta]]. Mentras chi in unos cantos logos custos deretos sunt istitutzionalizados o apoderados dae leges, costùmenes locales e su cumportamentu sotziale, in unos àteros non si realizat su matessi cuntratu, arribbende a sa reprimidura, disconnòschimentu o pro fintzas dennegu in contraposidura cun is deretos ammìtidos pro sos òmines e pipios.<ref>{{Tzita libru|autore=Fran P. Hosken|tìtulu=Towards a Definition of Women's Rights en Human Rights Quarterly|data=maju de su 1981|limba=inglesu|pp=1-10|volume=3}}</ref>
Is temas chi prus a s'ispissu s'assòtziant cun su cuntzetu de deretos de sa fèmina sunt – intre àteros – is chi sighent: deretu a s'integridade, a su controllu de su corpus pròpiu, deretu a su [[Sufràgiu femininu|sufràgiu]], deretu a ocupare carrigas pùblicas, deretu a su traballu, deretu a una pagamenta giusta e egualitària, deretu a possèdere propiedades, [[deretu a s'educatzione]], deretu a serbire in s'esèrtzitu, deretu a firmare cuntratos legales, e deretos matrimoniales e parentales.<ref>{{Tzita libru|autore=Bert B. Lockwood (ed.)|tìtulu=Women's Rights: A "Human Rights Quarterly" Reader|annu=2006|editore=Johns Hopkins University Press|limba=inglesu|ISBN=978-0-8018-8374-3}}</ref>
Sa pretesa pro is fèminas de sos deretos tziviles, de sa cunditzione econòmica feminina e de is deretos polìticos (sufràgiu femininu) comente fintzas de unu megioru de sa cunditzione feminina costituint sa base de su [[feminismu]] partende dae su [[sèculu XIX]] a traessu de sa prima undada feminista e chi s'est isvilupada in su cursu de su [[sèculu XX]]<ref>{{Tzita web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/femminismo|tìtulu=femminismo|limba=italianu}}</ref>
Lìnia 9:
== Istùdiu subra sa situatzione atuale pro paisu (2011) ==
[[File:Women status world map 2011.png|thumb|331x331px|Mapa de s'istadu de sa situatzione de is fèminas segundu su paisu in su 2011]]
Su 26 de cabudanni de su [[2011]] sa rivista [[Newsweek]]<ref>{{Tzita noas|limba=inglesu|autore=Streib, Lauren|tìtulu=The Best and World Places to be a Woman|publicatzione=Newsweek|data=26 de cabudanni de su 2011|pp=30-33}}</ref> aiat publicadu un'istùdiu subra is deretos e sa calidade de sa vida de is fèminas in paisos vàrios de su mundu. Is fatores chi si fiant tentos in contu fiant istados sa situatzione legale, salude e cunditziones sanitàrias, educatzione, sèberos econòmicos e pòdere polìticu. Sa classìfica si fiat fata cun istatìsticas e critèrios uniformes.<ref>{{Tzita web|url=https://www.thedailybeast.com/best-and-worst-countries-for-women-from-iceland-to-the-us-to-pakistan-and-afghanistan|tìtulu=Best and Worst Countries for Women, From Iceland to the U.S. to Pakistan and Afghanistan|limba=inglesu}}</ref> Segundu custu istùdiu, is mègius e peus paisos pro èssere fèmina fiant is chi sighent:
{| class="wikitable sortable"
|+is 10 megius paisos
| |||