Arrosàriu: diferèntzias tra is versiones

Content deleted Content added
m Rosariu mòidu a Arrosàriu
No edit summary
Lìnia 1:
S''''Arrosàriu''' est una preghadoria devotzionale a caratere [[Litania | litanicu]] tipica de su ritu [[ladinu]] de sa [[Crèsia catolica]] dividia in chimbe postas o pasias de avemmarias, [[Babbu nostru | babbonnostros]] e glórias.
Lu '''rosariu''' è 'na prighiera a carattari litanicu tipica do' ritu cristianu [[cattolicesimu|cattolicu]]. L' origini sunnu tardumedievali: hu istituitu dall' ordine domenicanu e diffusu, subbatuttu da u Seicentu, grazia alli ''Confraterniti do' Santo Rosariu''. 'On essendu momentu da' liturgia da' [[Chiesa]], 'sta pratica subìu modifichi 'ntro u corsu de seculi.
 
'A preghiera consista 'nta cincu seri de decia ''Ave Marii'' jungiuti ccu a meditaziona de Misteri (ca sunnu episodi cchiu significativi do' vangelu) . U noma voddira "curuna 'e rosi", hacendu riferimentu a lu hiura marianu ppe eccellenza, simbulu 'e ''Maria''.
‘A versiuna integrala , oja pocu canusciuta, previda ‘a recita de tutti i vinti misteri e quindi ‘a recita de ducentu avemarii .
 
==Recita do’ Rosariu==
Si cumincia ccu u signu da’ crucia.
 
Si dicianu :
* nu '''Patre Nostru'''
* tri '''Ave Marii''' ppe richiamu a li tri Virtù teologali (‘a fede, ‘a speranza e ‘a carità)
* e nu '''Gloria al Padre'''
oppuru
* '''O Diu, vena ma mi sarvi. Signura, veni prestu ma m’ aiuti'''
* nu '''Gloria al padre'''
 
Si dicianu cincu '''decini''', preceduti da’ richiamu do’ ''' Misteru''' . Ogni decina esta hatta de:
* nu '''Patre Nostru'''
* decia '''Ave Marii'''
* nu '''Gloria al Padre'''
* e solitu, dopu u Gloria, si dicia ‘a preghiera da’ Madonna e hatimma: «''Gesù miu, perduna ‘i nostri curpi, preservani do’ fuocu infernala, porta ‘nto u Cielu tutti l’ animi, subbatuttu chiddhi cchiù bisugnusi da’ misericordia Toi''»,
oppuru l' '''Eternu Ripusu''' si si tratta e nu hunerala.
 
Dopu i cincu decini si recitanu:
* n’ '''Angelu custode'''
* n’ '''Eternu ripusu'''
* e nu '''Salve Regina''' .
 
Ciascuna de ‘sti preghieri vena hatta ‘nta horma respunsuriala: ppe metà da’ persuna cchi leja i misteri, e ppe l'atra metà da’ tutti l’ atri, tranna cchi ppe u Salve Regina e ppe ‘a preghiera e hatimma cchi venanu ditti e tutti.
 
Hacoltativamenta si recitanu una e chissi preghieri:
* [[Litanii Lauretani ]]
* '''Preghiera ppe San Giuseppa'''
* '''Preghiera ppe San Michela arcangelu'''
* '''Preghiera a lu Chora ‘Mmaculatu e Maria'''
* '''Sub tuum praesidium'''.
 
Si hiniscia ccu u signu da’ crucia.
 
==I Misteri==
A secunda dei jiorni da’ simana, recitandu u Rosariu si meditanu i misteri de quattru ''curuni'': ‘a prima esta chiddha de’ ''misteri gaudiusi'' , ‘a secunda esta chiddha de’ ''misteri dulurusi'' , ‘a terza de’ ''misteri gloriusi'' , e l’urtima esta de’ “misteri luminosi” (‘sta curuna hu misa ccu a littera apostolica ''Rosarium Virginis Mariae'' ‘nto u 2002 da Papa Giovanni Paolo II).
 
 
''' Misteri gaudiusi '''
''(si dicia u lunì e u sabbatu)''
* L'annunciu da’ nascita e Gesù hatta dall'Arcangelu Gabriele a Maria Vergine,
* ‘a visita e Maria Vergine a Santa Elisabetta,
* ‘a nascita e Gesù,
* ‘a presentaziuna a lu Tempiu de Gesù,
* u ritrovamentu e Gesù a lu Tempiu.
 
''' Misteri dulurusi '''
(si dicia martì e venèri)
* L'agunia e Gesù ‘ntho u Getsemani,
* ‘a flagellaziuna e Gesù ‘a la culunna,
* L' incoronaziuna e spini,
* Gesù sagghja subba u Calvariu cca’ crucia subba i spaddhi,
* ‘a crocifissiuna e ‘a morte e Gesù.
 
 
''' Misteri gloriusi '''
(si dicia mercri e dominica)
* ‘a resurreziuna e Gesù,
* L' ascenziuna e Gesù a lu Cielu,
* ‘a discesa do’ Spirito Santu,
* L'assunziuna de Maria Vergine a lu Cielu,
* L' incurunaziuna e Maria Vergine.
 
''' Misteri luminosi '''
(si dicia giovì)
* u battesimu de Gesù a lu hiuma Giordanu,
* ‘i nozzi e Cana,
* L' annunciu do’ Regno e Diu,
* ‘a trasfiguraziuna e Gesù subba u munta Tabor,
* L'istituziona dell' Eucaristia.