Judicadu sardu: diferèntzias tra is versiones

[[File:Judicats_Sardes.jpg‎ |thumb|left|Sos bator giuigados]]Sos giuigados sardos fiant bator renniosrennos chi pro manna parte de s'[[Edade de Mesu]] pretziant sa [[Sardigna]]. Issos si naraiant:

*[[Giuigadu de GadduraGallura]]

A custos si podet atzunghere su [[Giuigadu de Ogiastra]] naschidu a giru de s'annu 1015, cando asuttaa suta de s'appellu de su paba [[Beneittu VIII]], sos pisanos e genovesos beniant in azuduagiudu de sos sardos pro ndi catzare sos arabos de sas costas meridionales. Custu renniurennu fiat guvernadu de sos pisanos e at tentu vida meda grutzacurtza, procorrespondende itesa infine su 1258 andaiatsua a faghere partecussa de su [[Giuigadugiuigadu de CalarisCaralis]], issuin matessisu de1258. cussuEssende annus'istoria guvernadue s'importantzia sua minore a sa de sos pisanosateros giuigados, non benet cunsideradu paris a issos.

S'origine de sos giuigados no est meda crara. Cun Giustinianu, in su 534 p.C. sa [[Sardigna]] fiat intrada a faghere parte de s'[[Imperiu Romanu de Oriente]], chi d'aiat conchistada dea sos Vandalos e nd'aiat fattufatu una de sas settesete provintziasprovìntzias de s'esarcadu de Africa, pretzidaispartzida ancora in bator territorios (Partes), chi diant aere diventados bator renniosrennos indipendentes.

Cun sas lompidas semper prus fitanias de sos arabos chi in pagu tempus fiant ammanniende a giru de tottutotu su [[Mediterraneu]] sos territorios issoro, sos bizantinos si faghiant semper prus dibiles pro ite no scetis deppiantdepiant difendere sos territorios pigados cun [[Giustinianu]], ma s'esistentzia de s'imperiu matessi. Aici, a cara de su VIII seculu sos rapportosraportos cun [[Costantinopolis]] fiant giai meda raros e sa provintziaprovìntzia sarda deppiadadepiat acarare a sola sos attaccosatacos inimigos.

No s'ischet de pretzisu commentecomente siat sutzedidu su passagiu a sos bator istados indipendentes, ni cando s'isula appatapat iscontzadu de tottutotu sos rapportosraportos cun sos bizantinos, ma a partire de su IX seculu sos giuighes benent nominados in documentos Francos e de sos pabas.

Importante annoditzare commentecomente:

*in su 840 su geografu arabu Ibn Khurdadhbih ammentuaiat sa presentzia de unu guvernadore de Sardigna, [[CòssigaCorsica]] e [[Baleares]]

Si podet duncas arresonareresonare ca sos bizantinos lassaiant unu guvernadore de Sardigna CòssigaCorsiga e Baleares cun presumida residentzia in Calaris, ca s'arantzia de custu appatapat affortigaduafortigadu su podere in s'isula e a pustis d'appatapat detzentradu e multiplicadu pro megius difendere e controllare sos territorios. A cumprobu, paret ca su sambenadu Lacon-Gunale accapiatacapet a s'origine sos bator giuigados.

A susuSubra de s'origine de custa familia esistent diversas teorias:

*Tesi autoctona: sos Lacon-Gunale diant essere una familia sarda, a sususubra de sa base ca assimbillat meda a nommenesnomenes de localidades sardas e ca nommenesnomenes fitanios intra de sos giuighes aiant a tennere origine in sa limba sarda pre-latina

*Tesi allena: custa teoria atzappat fundamentu in su fattufatu ca in sa corte de su giuigadu de Torres bi fiant usos comunes a marovingios e carolingios. Sos francos diant aere dadu imbestidura de re a su guvernadore in Caralis in su IX-X seculu, a pustis de aere difendidu impare a sos sardos CòssigaCorsica (a su tempus frantzesa) e Sardigna

*Tesi ammesturada: custa tesi abbaidat sas tres giai descrittasdescritas fundias imparesimpare: unu brancu nobile bizantinu lassadu a guvernare chi s'imparentaiat cun importantes familias sardas. Su sparìguS'isparìgu de s'autoridade tzentrale de Caralis diat aere bennida commentecomente alliantzia cun sos francos a pustis de sas gherras contra de sos Arabos.