Su template {{Tzita publicatzione}} (impreu) serbit pro tzitare sas fontes in Wikipedia, cando custas sunt publicatziones acadèmicas, impreende unu formadu istandard e parìvile, cunforme a cantu prevìdidu dae sas cunventziones bibliogràficas de Wikipedia.
Su template est cùmpatìbile cun VisualEditor
Su template est implementadu pro mèdiu de su mòdulu in Lua Module:Tzitatzione
Pro tzitare fontes giornalìsticas imprea {{Tzita noas}} (impreu), pro tzitare sitos web imprea {{Tzita web}} (impreu), pro tzitare libros {{Tzita libru}} (impreu), pro trasmissiones televisivas {{Tzita TV}} (impreu).
Còpia custa versione e inserta sos valores oportunos:
{{tzita publicatzione |nùmene= |sambenadu= |tìtulu= |rivista= |editore= |tzitade= |volume= |nùmeru= |annu= |mese= |pp= |id= |pmid= |url= |limba= |atzessu= |abstract= }}
Autores mùltiplos podent èssere insertados in manera fàtzile annanghende sos campos nùmene2 e sambenadu2 pro su de duos autores, nùmene3 e sambenadu3 pro su de tres e gasi sighende. Si cheres indicare chi bi sunt àteros autores chi non sunt indicados bastat a annànghere su paràmetru etal=eja
Totus sos nùmenes de sos campos depent èssere iscritos cun caràteres minùscolos. Còpia una versione bòida pro incumentzare. Ammenta·ti chi su caràtere "|" depet separare cada campu. Iscantzella sos campos chi no impreas, pro evitare de prenare tropu sa ventana de muda.
- tìtulu = tìtulu de s'artìculu.
- autore = nùmene e sambenadu de s'autore. Àteros autores podent èssere agiuntos cun sos paràmetros autore2, autore3 etc. (in alternativa podes impreare sos paràmetros separados nùmene e sambenadu, nùmene2 e sambenadu2...).
- wkautore = nùmene de s'artìculu de Wikipedia (si esistit) a pitzu de s'autore; si b'ant prus autores imprea wkautore2, wkautore3, etz. (est possìbile fintzas a pònnere diretamente su wikilink a manu in sos paràmetros autore).
- curadore = nùmene e sambenadu de su curadore de sa rivista. Àteros curadores podent èssere agiuntos cun sos paràmetros curatore2, curatore3, etc..
- rivista= nùmene de sa rivista, chene cursivu (l'annanghet in automàticu).
- volume= nùmeru de su volume de sa rivista in ue s'agatat s'artìculu.
- nùmeru= nùmeru de sa rivista in ue s'agatat s'artìculu, chene prefissos (chene virguletas).
- editore = denumenatzione de s'editore de sa rivista.
- tzitade = tzitade sede printzipale de s'editore de sa rivista (chene wikilink).
- data= in formadu estèndidu e chene wikilink, pro es. 11 ghennàrgiu 2006.Data intrea de publicatzione.
- annu = annu de publicatzione (ignoradu si benit impreadu su campu data).
- mese = mese de publicatzione (ignoradu si benit impreadu su campu data o ignoradu si benit impreadu su campu annu).
- p= imprea custu paràmetru si cheres tzitare una pàgina sìngula, in cussu casu ìndica su nùmeru de sa pàgina.
- pp = imprea custu paràmetru si cheres tzitare prus pàginas, in cussu casu ìndica s'intervallu de pàginas (es.: "235-244").
- limba = si custa est diferente dae su sardu, ìndica sa limba in sa cale est iscritu s'artìculu.
- ISSN = International Standard Serial Number; impreadu pro identificare periòdicos, comente a publicatziones e rivistas. Pro esempru: "
issn=0000-0019".
- doi = Digital object identifier; pro esempru: "
doi='10.1038/news070508-7"; su template verìficat chi incumintzet cun 10..
- PMID= nùmeru de identificatzione in PubMed, chene prefissu PMID, a esèmpiu: 123456
- id = paràmetru genèricu pro un'identificadore non prevìdidu dae cussos elencados inoghe in subra, formadu lìberu. (pompia·ti s'elencu de sos còdighes reconnotos).
- cid = còdighe netzessàriu pro impreare custu template in paris cun su template {{Tzita}}.
- url = URL de s'eventuale versione in lìnia de s'artìculu.
- formadu = formadu de s'eventuale versione in lìnia de s'artìculu, a esèmpiu: pdf.
- atzessu = data de s'ùrtimu atzessu a s'URL de s'artìculu.
- abstract = Dislindat si su ligàmene esternu batit a un'abstract e no a sa publicatzione cumpleta. Marca su campu cun un'istringa cale si chi siat (es. "x" o "eja"). In custu casu, su ligàmene indicadu in su campu url at a èssere aplicadu a s'istringa Abstract e no a su tìtulu de sa publicatzione.
- urlarchìviu = URL de un' eventuale versione archiviada de sa rivista in lìnia.
- dataarchìviu = data de archiviatzione.
- urlmortu = si s'[URL]] de sa versione chi no est archiviada est galu ativu compila·lu cun "nono".Compila·lu cun "eja" si s'URL originale no est funtzionende e sa versione archiviada no est istada indicada.
|
(leghenda colores)
{{Tzita publicatzione
|tìtulu =
|autore =
|curadore =
|wkautore =
|rivista =
|volume =
|nùmeru =
|editore =
|tzitade =
|data =
|annu =
|mese =
|p =
|pp =
|limba =
|ISSN =
|doi =
|PMID =
|id =
|cid =
|url =
|formadu =
|atzessu =
|abstract =
|urlarchìviu =
|dataarchìviu =
|urlmortu =
}}
- Esèmpiu de base
* {{tzita publicatzione | sambenadu=Smith | nùmene=Joseph III | tìtulu=Last Testimony of Sister Emma | rivista=The Saints' Herald | volume=26 | annu=1879 | mese=santugaine | p=289 }}
- Joseph III Smith, Last Testimony of Sister Emma, in The Saints' Herald, vol. 26, santugaine 1879, p. 289.
- Ligàmene a sa versione in lìnia
* {{tzita publicatzione | sambenadu=Smith | nùmene=Joseph III | tìtulu=Last Testimony of Sister Emma | rivista=The Saints' Herald | volume=26 | nùmeru=19 | data=1u santugaine 1879 | p=289 | url=http://www.lavazone2.com/dbroadhu/IL/sain1872.htm#100179 | atzessu=23 martzu 2006 }}
- Joseph III Smith, Last Testimony of Sister Emma, in The Saints' Herald, vol. 26, nº 19, 1u santugaine 1879, p. 289. URL consultadu su 23 martzu 2006.
- Impreu de su paràmetru doi
* {{tzita publicatzione | sambenadu = Giles | nùmene = Jim | tìtulu = Preprint Server Seeks Way to Halt Plagiarists | url = http://www.nature.com/nature/rivista/v426/n6962/full/426007a.html | rivista = Nature | editore = Nature Publishing Group | tzitade = Londra | data= 6 santandria 2003 | pp= 7 | doi = 10.1038/426007a }}
* {{tzita publicatzione | sambenadu=Fowler | nùmene=Martin | wkautore=Martin Fowler | coautores=Kent Beck
| tìtulu=Last Testimony of Sister Emma | rivista=The Saints' Herald | volume=26 | annu=1879 | mese=santugaine
| p=289 }}
- Martin Fowler, Kent Beck, Last Testimony of Sister Emma, in The Saints' Herald, vol. 26, santugaine 1879, p. 289.
- Indicatzione chi s'artìculu ligadu est un'abstract
*{{tzita publicatzione | nùmene = W. Hugh | sambenadu = Woodin | tìtulu = The Continuum Hypothesis, Part I | rivista = Notices of the AMS | volume = 48 | nùmeru = 6 | annu = 2001 | pp= 567–576 | url = http://www.ams.org/notices/200106/fea-woodin.pdf | abstract= eja}}
- W. Hugh Woodin, The Continuum Hypothesis, Part I (PDF) (abstract), in Notices of the AMS, vol. 48, nº 6, 2001, pp. 567–576.
