Benènnidos a sa Wikipedia

in limba sarda,
s'entziclopedia a cuntènnidu lìberu chi totus podent acontzare.

Artìculu Artìculu de custu mese


Marianna Bussalai
Fotografia de Marianna Bussalai

Marianna Bussalai (Orane, 1904-1947), connota fintzas comente Mariannedda de sos bator moros, est istada un'intelletuale, iscritora e poetissa sarda, indipendentista e ativista de su Partidu Sardu de Atzione.

Biografìa

Marianna Bussalai est nàschida in Orane in su 1904, sa prima de sas duas fìgias de Sarvadore Bussalai, chi si fiat cojuende pro sa de duas bortas, e de Antonietta Angioy. Sa mama li fiat morta in su 1909, e issa e sa sorre, Innàtzia, fiant istadas afidadas a sa tzia Gratziedda Angioy. Su babu, difatis, aiat dèpidu tramudare a Nùgoro, pro traballare a sas postas, e a pustis a Portu Turre, in ue aiat addobiadu a Peppinedda Quesada, cun sa cale si fiat cojuadu e fiat abarradu.

Marianna aiat pòdidu fàghere sas iscolas elementares ebbia, ca sa salude sua fiat divènnida mala a beru dae cando fiat minore e custu non li permitiat de tzucare cada die a Nùgoro. Non s'ischit galu cun seguresa ite problemas teniat, ma Innàtzia, sa sorre, naraiat chi fiat rùida a terra in manera mala, una die, e dae tanto aiat tentu una tzumba in petorras chi non li permitiat de respirare bene. Aiat chircadu de si sanare impreende una meighina, sa Sirolina, ma no aiat tentu sutzessu. In prus, b'at chie narat chi teniat fintzas su Morbu de Pott. Totu custas maladias li causaiant dolores articulares, frebas reumàticas e, prus che totus, una debilesa chi limitaiat totu sas atividades suas, oblighende·la a abarrare in domo.

Fintzas cun totu cussos problemas, abarrende in domoe, fatu-fatu, a letu, aiat istudiadu de autoditata, leghende testos medas de autores sardos che a Montanaru, Bustianu Satta e Giuanne Maria Angioy, italianos che a Dante Alighieri, Alessandro Manzoni, Vincenzo Monti e Ippolito Pindemonte e àteros medas de àteras limbas, dae sos filòsofos a sos pensadores polìticos, dae sos istòricos frantzesos a sos romanzieris russos de s’otighentos.


Figura de sa chida Figura de sa chida


Bidditzolu de Teriberka, in sa penìsula de Kola, in Rùssia.
Bidditzolu de Teriberka, in sa penìsula de Kola, in Rùssia.

Dìciu Narat su dìciu


« Sa coa est sa prus mala de iscroxai »

Language