Wikipedia

Wireless Application Protocol

Custu artìculu est iscritu in sa grafia campidanesa. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

logudoresu · LSC · nugoresu

Wireless Application Protocol (WAP, protocollu de aplicatzioni chena filus) est unu standard tènnicu po s'acessu a informatzionis apitzus de arretzas chena filus mòbilis. Po navigai in su web impreendi custu standard serbit unu navigadori WAP[1], chi podit essi postu a disponimentu de is produtoris de dispositivus mòbilis. Su primu dispositivu cun unu programa de custu tipu est stètiu su telefoneddu Nokia 7110, de su 1999[2].

Schermada de su giassu WAP de Wikipedia

S'utilidadi de WAP s'est minimada cun s'introdutzionis de arretzas prus lestas, schermus prus mannus a coloris e s'impreu de navigadoris Web chi impreant su pròpiu standard de is elaboradoris[3].

In generali, is costus artus de impreu po is impitadoris, sa pagu comodidadi de navigai in Internet cun schermus piticus e monocromàticus e sa dificultadi de posta in òpera po frunidoris de servìtziu e cuntènnius, nd'ant fatu unu standard pagu arrennèsciu.[4][5][6]

Piessìnnius tènnicus

modìfica

Pila WAP

modìfica

Su standard WAP descriit una pila de protocollus[7] chi permitit su funtzionamentu de dispositivus e programas WAP cun tecnologias de arretza diferentis, comenti GSM e IS-95.

Wireless Application Environment (WAE, Ambienti de aplicatzioni chena filus) pila de protocollus WAP
Wireless Session Protocol (WSP, Protocollu de sessioni chena filus)
Wireless Transaction Protocol (WTP, Protocollu de transatzioni chena filus)
Wireless Transport Layer Security (WTLS, Seguràntzia de livellu de carrìngiu chena filus)
Wireless Datagram Protocol (WDP, Protocollu datagrama chena filus)
*** Calisisiat arretza sena filus ***

Su protocollu prus a bàsciu in sa pila, Wireless Datagram Protocol (WDP), funtzionat comenti livellu de adatamentu chi fait simbillai dònnia arretza a UDP a is livellus apitzus de cussu, frunendi unu carrìngiu no afidàbili a is datus a traessu de duus gennas (orìgini e arribu). Is àterus livellus biint WDP comenti unu protocollu ùnicu cun prus "realisatzionis tènnicas", a pitzus de vàrius "carradoris de datus". Candu custus funtzionant giai a manera nativa cun IP, WDP est UDP.[8]

WTLS, est unu livellu no obligatòriu e frunit seguràntzia cun unu mecanismu de critografia a crae pùblica, chi assimbillat a TLS.[8]

WTP frunit su suportu a is transazionis e duncas rechertas e arrespustas afidàbilis. Sendi progetau po is arretzas mòbilis, est prus eficenti de TCP in su manìgiu de su problema de sa pèrdida de pachetus chi acuntessit in arretzas 2G.[8]

Su livellu de aplicatzioni (WAE) definit unus cantu linguàgius de markup po is programas.[9]

Po WAP versioni 1.X, su linguàgiu principali est Wireless Markup Language (WML), fundada apitzus de XML[10]. In WAP 2.0 est XHTML Mobile Profile, versioni redùsia de XHTML.[9][11]

WAP Push

modìfica
 
Processu de WAP Push

WAP Push est stètiu agiuntu a is propiedadis po permiti de imbiai is cuntènnius WAP a is dispositivus mòbilis cun unu traballu mìnimu de s'impitadori. Unu WAP Push est sceti unu messàgiu cun una codìfica speciali chi incluit un'indiritzu WAP.[12]

Unu Push podit essi imbiau a traessu de vàrius servìtzius, comentu SMS e GPRS. [13]

Unu terminali chi suportat WAP 1.2 (o prus recenti) at a donai su sceberu a s'impitadori de intrai in su cuntènniu WAP: est su WAP Push SI (Service Indication).[13] Una varianti de custu, WAP Push SL (Service Loading), aberit su navigadori WAP po dd'amostai[14].

WAP 2.0

modìfica

Wap 2.0 est stètiu publicau in su 2002 po amellorai s'esperièntzia de impreu de is impitadoris. Impreat XHTML e WCSS in logu de WML, amellorat WAP Push e introdusit su profilu de agenti po permiti de identificai is piessìnnius de su navigadori e interfacis po cumponentis agiuntivus.[15][16]

Stòria

modìfica

Su WAP Forum est stètiu fundau in su 1998 de Ericsson, Motorola, Nokia e Unwired Planet.[17] Sa punna sua fiat de ponni totu is tecnologias de arretza chena filus impari in unu protocollu standardisau.[18] In su 2002, su WAP Forum est intrau in sa Open Mobile Alliance (OMA).[19]

Europa

modìfica

Sa prima cumpangia a publicai unu giassu WAP est stètia s'operadori de telefonia mòbili tedescu Telfort BV in ladàmini 1999. Su situ est stètiu svilupau comenti progetu secundàriu de Christopher Bee e Euan McLeod e publicau cun sa presentada de su telefoneddu Nokia 7110[2]. Sa publicidadi iat esagerau in sa promovidura de WAP, faendi pensai chi is is prestatzionis fessint su pròpiu de is connessionis fissas e custu at lassau impitadoris medas delùdius. BT Cellnet, cumpangia britànnica, at dèpiu bogai una campànnia po acrarai su malintèndiu.[20]

Pagu cunsiderau de is impitadoris po is prètzius e is limitatzionis tènnicas[4][6], intra su 2003 e su 2004, s'amelloramentu de is prestatzionis e sa presentada de servìtzius de interessu po is impitadoris, at fatu dopiai s'impreu de WAP in su Rènnu uniu[21].

In Itàlia sa prima cumpangia a oferri custu servìtziu est stètia Omnitel, in su 2000[22]. TIM at acabau de ddu fruniri in su 2016, giai chi is telefoneddus modernus impreant sa pròpiu tecnologia de is elaboradoris po s'acessu a Internet.[23][24]

USA

modìfica

Me is Stadus Unius sa spraxidura de WAP at atobiau unus cantu impèigus. A primu, ddoi fiant costus in prus po ativai su suportu a is datus in mollus meda de telefoneddu. In prus, is cumpangias de telecomunicatzioni pediant de limitai s'acessu a is datus sceti a frunidoris aprovaus. In su 2007 sa FCC at permìtiu a totu is svilupadoris, produtoris de dispositivus e àterus operadoris de impreai calisisiat aplicatzioni o dispositivu cun una banda de datus speciali.[15]

Riferimentus

modìfica
  1. ↑ (EN) Chetan Sharma e Yasuhisa Nakamura, Wireless Data Services: Technologies, Business Models and Global Markets, Cambridge University Press, 20 santandria 2003, p. 194, ISBN 978-0-521-82843-7.
  2. ↑ 2.0 2.1 (EN) Nokia unveils the world's first media phone for Internet access, in press.nokia.com, 23 freàrgiu 1999. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 27 austu 2001).
  3. ↑ (IT) Tanenbaum, Andrew S., Reti di calcolatori, tradutzione de Sabrina Gaito e Dario Maggiorini, 5. ed, Pearson, 2011, pp. 661-662, ISBN 978-88-7192-640-7, OCLC 860630289. URL consultadu su 16 ghennàrgiu 2021.
  4. ↑ 4.0 4.1 (IT) F2innovation, Il WAP è morto, in Contrappunti.it - Punto Informatico, 23 trìulas 2000. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
  5. ↑ (EN) D. Thaler, B. Aboba, What Makes for a Successful Protocol?, in www.rfc-editor.org. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
  6. ↑ 6.0 6.1 (IT) Raffaella Scalisi, GPRS: grande flop in Europa, in Apogeo Editore. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
  7. ↑ (EN) Sankara Krishnaswamy, Wireless Communication Methodologies & Wireless Application Protocol (PDF), in rivier.edu. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 1º santandria 2020).
  8. ↑ 8.0 8.1 8.2 (EN) Team Digit, Fast Track to Mobile Telephony, p. 101. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
  9. ↑ 9.0 9.1 (EN) Team Digit, 200601 Mobile Telephony, p. 102. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
  10. ↑ (EN) [www.wapforum.org/DTD/wml20.dtd Wireless Markup Language (WML) 2.0 Document Type Definition], in Wap Forum.
  11. ↑ (EN) XHTML MP Tutorial - Learn the WAP 2.0 Markup Language with the Help of Examples, in www.developershome.com. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
  12. ↑ (EN) MMS messaging: find out why and when you need it, in OpenMarket. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
  13. ↑ 13.0 13.1 (EN) Wap Push Technology Overview (PDF).
  14. ↑ (EN) Wireless Application Protocol Forum, WAP Service Loading (PDF), 8 santandria 1999.
  15. ↑ 15.0 15.1 (EN) WAP | What is WAP | Wireless Application Protocol - javatpoint, in www.javatpoint.com. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
  16. ↑ (EN) WCSS Tutorial: What is WAP CSS/Wireless CSS - To Set Layout and Style for WAP 2.0 Mobile Internet Applications, in www.developershome.com. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
  17. ↑ (EN) Ericsson, Motorola, Nokia and Unwired Planet establish Wireless Application Protocol Forum Ltd. | Nokia, in web.archive.org, 16 santandria 2017. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 16 santandria 2017).
  18. ↑ (EN) A brief History of WAP, in HCI blog, December 8, 2004. URL consultadu su 5 austu 2011 (archiviadu dae s'url originale su May 17, 2018).
  19. ↑ (EN) About OMA SpecWorks - OMA SpecWorks, in www.openmobilealliance.org. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 14 nadale 2012).
  20. ↑ (EN) BT Cellnet rapped over 'misleading' WAP ads - Networks - Breaking Business and Technology News at silicon.com, in web.archive.org, 13 ghennàrgiu 2009. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 13 ghennàrgiu 2009).
  21. ↑ (EN) UK WAP usage doubles in 12 months - News - Builder AU, in web.archive.org, 2 austu 2009. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 2 austu 2009).
  22. ↑ (IT) Parte il servizio WAP di Omnitel 2000, in telefonino.net. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
  23. ↑ (IT) Michele Braga, TIM, stop alla navigazione WAP, in PC Professionale, 30 maju 2016. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021 (archiviadu dae s'url originale su 22 ghennàrgiu 2021).
  24. ↑ (IT) TIM modifica la rete WAP: dal 6 Novembre 2019 addio alla configurazione Proxy Server, in MondoMobileWeb.it - Telefonia, Offerte e Notizie, 9 austu 2019. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2021.
Bogadu dae "https://sc.wikipedia.org/w/index.php?title=Wireless_Application_Protocol&oldid=185105"