Òschiri

Custu artìculu est iscritu in sa grafia logudoresa. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · LSC · nugoresu

Òschiri (in cadduresu Oscari) est una bidda de sa Provìntzia de su Nord-Est Sardigna, b'abitant 3749 pessonas.

Oscheri
File:Oschiri-Stemma.png
Nùmene ufitziale:	Oschiri
Istadu:	Itàlia
Regione:	Sardigna
Provìntzia:	Tàtari (SS)
Ladiore:	40°43′0″ Nord
Longhiore:	9°6′0″ Est
Artiore:	202 m. subra su mare
Tirada:	216.07 km²
Populatzione:	3472 31/12/2010 16,06 biv./km²
Apendìtzios:	San Leonardo
Comunes lacanantes:	Alà, Bilchidda, Buddusò, Othieri (SS), Pattada (SS), Tèmpiu, Tula (SS)
Còdighe postale:	07027
Prefissu telefònicu:	079
Còdighe istat:	104018
Còdighe catastale:	G153
Bividores:	oscheresos
Patronu:  - Santu  - Die	Santu Demetriu 17 Santugaine
Giassu web:	Giassu Istitutzionale

Territòriu

Òschiri est in su Logudoro e confinat cun sa Caddura. Est postu a 280m. subra su livellu 'e su mare e si bi podet arrivare passende pro sa SS199 chi cullegat Terranoa a Tatthari; est'attesu dae Otthieri 22km, 46 dai Terranoa, 50 dai Thàthari e 35 dae Tempiu. A sa bidda si podet arrivare puru in trenu cun sa frimmada a s'istatzione de Òschiri. Su Lagu Coghinas, su rimboschimentu de Su Filigosu e sos montes de su Limbara sunt esèmpios meravizosos de natura salda. In totu su territòriu de sa idda est possìbile addobiare animales meda che a sa gente ruja, sas calpas in su lagu, polcrabos, matzones, chelvos e àteros in d'onzi logu areste e chena urbanizatzione.

Istòria

Già dae sos tempos pius antigos su territòriu de Oschiri est'istadu impitadu caza-caza dae sas populasciones de su logu. Impoltantes testimonzos sunt sos sitos archeològicos, chi umpare a su museo (sempere tancadu), dan s'idea de su chi est sa idda de Oschiri. Restos de su perìodu preistòricu comente sos Dolmen de Monte Ulia, sas Domus de Janas e sas Tumbas de sos Gigantes a Balanotti e una trintina 'e nuraghes mustrant s'evidente movimentu de s'òmine in su territòriu, specialmente pro s'isvilupu econòmicu de sas printzipales atividades econòmicas comente su pastorigare e s'agricoltura.

Meda interessante est sa presèntzia de s'antiga fortificatzione romana de Crastu, chi faghiat de s'area unu nodu de passazu istratègicu e meda importante pro sos cullegamentos de òmines e cosas pro donzi via, fina pro sa costa. Su "castrum", connotu oe pro sos retzentes iscavos, istedi ativu pro pagu immancu de mill'annos, diventende centru de controllu fina in su perìodu bizantinu (VI-IX seculu).

No est cosa zelta ma a custu perìodu podent fina risalire sas impoltantes e misteriosas isculturas rupestres de Sant'Istevene

Monumentos Sacros

Tra sas testimonias pius importantes de su perìodu de su s'edade de mesu bassa, bi sunt sas chejas de Nostra Segnora 'e Othi, de Santu Midri, de Santu Pedru e sa pius impoltante Nostra Segnora 'e Crasta, centru diocesanu fin'a su 1508, torrada sede de pìscamu dae pagu.

A làcanas de sas chejas creschent ateretantas biddas, chi cun su passare 'e su tempu sunt istadas abbandonadas in favore de Òschiri.

Sa panada

D'onz'annu in su mese de Austu, in Oschiri b'est sa Sagra 'e sa Panada. Un'eventu gastronomicu pro custu tìpicu produtu frommadu dae unu contenitore minore de isfoglia salida, cun a s'internu peta cunfetada. Sa pasta de farina salda e semola, mantesa modde dae su laldu, b'enit predisposta in duos cerchos, unu mannu e unu minore, chi faghent de contenitore e de carralzu. Sos ingredientes faghent de sa Panada unu piatu ùnicu de folte apoltu protèicu.

Sas raighinas istòricas sunt probabilmente ispagnolas, ma Oschiri bantat sa formula pius'antiga, chi vàriat de bolta in bolta: de bitella, de anzone e/o polcu e de ambidda.

In Oschiri si produint puru casos lichittos e pro sos licanzos sas seadas, sas casadinas e sas tilicas.

Cultura

Poeta chi sa bidda de Oschiri s'antat comente unu fizu est Dominigu Antonio Migheli, poeta osilesu, ma chi at vividu in bidda e semprere in Oschiri at fatu sa mezus òperas suas, comente Sa Briga 'e Sos Santos. Custa poesia narrat de unu fatu sutzessu de a beru in Oschiri, est a nàrrere de sa ristruturatzione de sa cheja majore: su centru e sa poesia est su fatu chi sos santos chi fint allogiados intro a sa cheja sunt istados ispostados in un'àtera cheja pius minore e duncas istaiant tropu istrintos pro no si brigare.

Cultura

In sa bidda esistit un'assòtziu de promotzione turìstica chi si jamat "Su Furrighesu".