Frantza de Vichy

Artìculu in LSC

Cun Istadu de Vichy o Repubrica de Vichy benit inditau s'istadu chi in tempus de sa II Gherra Mundiale gubernaiat sa parte meridionale de sa Frantza, franca sa zona de Menton, tzedida tando a s'Italia e de sa costa atlantica, gubernada comente su nord de sa natzione de sas autoridades tedescas.

Su nòmene uffiziale fiat Istadu Frantzesu in oponidu a sa Repubrica Frantzesa, finida cun s'armistitziu de su 1940.

Mancari formalmente indipendente, s'istadu fiat in sos fatos unu apendìtziu de su Reich.

Presidente de su cunsigiu fiat su maresciallu Philippe Pétain chi teniat poderius totales.

Carateristicas Generales

Sa capitale uffitziale de s'Istadu Frantzesu fiat Parigi, Vichy beniat intertantu bida comente seu temporanea de gubernu.

Sa comunidade internatzionle a s'iscomentzu de sa gherra ddu reconnoschiat, e iscetis sa Renniu Unidu susteniat su gubernu in disterru de Charles de Gaulle.

Ideologia

Su regime susteniat su torrare a sos valores traditzionales: Travail, Famille, Patrie (Triballu, Famillia, Patria), e comente imponidu de sos tedescos favoressiat s'antisemitismu e s'anticommunismu.

Sos tzitadinos cunsiderados inimigos de s'istadu, comente comunistas, sindacalistas e ebreos beniant internados.