Rivolutzione de is gravellos: diferèntzias tra is versiones

no edit summary
{{LSC}}
[[File:Mural2.jpg|thumb|328x328px|Murale ammentadore de sa Rivolutzione de is Gravellos]]
Sa '''Rivolutzione de is Gravellos''' (''Revolução dos Cravos'' in [[Limba portughesa|portughesu]]) est istada un'abolotu militare chi at tentu logu in [[Portugallu]] sa die 25 de abrile de su [[1974]] e chi at acabadu cun su règimene polìticu connotu che a [[Istadu Nou (Portugallu)|Istadu Nou]]<ref>{{Tzita web|url=https://ler.letras.up.pt/uploads/ficheiros/3412.pdf|tìtulu=As eleições no Estado Novo|nùmene=Ana Sofia Ferreira}}</ref>, in vigore dae su [[1926|1933]]<ref>{{Tzita web|url=https://web.archive.org/web/20120531224902/http://www.eb23-cmdt-conceicao-silva.rcts.pt/sev/hgp/15.2.htm|tìtulu=Salazar e o Estado Novo}}</ref>. S'abolotu est istadu acumpridu dae sos ufitziales intermèdios de sa gerarchia militare (su [[Movimentu de is fortzas armadas|MFA]]), sa majoria de is cales fiant capitanos chi aiant partetzipadu a sa [[Gherra coloniale portughesa|gherra coloniale]]<ref>{{Tzita web|url=http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/april/25/newsid_4754000/4754581.stm|tìtulu=1974: Rebels seize control of Portugal}}</ref>.
 
== Pretzedentes ==
A cunsighèntzia de su [[Corpu de Istadu|corpu militare]] de su 28 de maju de su [[1926]], fiat istadu instauradu in Portugallu unu règimene autoritàriu de ispiratzione [[Fascismu|fascista]]. In su [[1933]], su règimene, chi si fiat autodenùmenadu ''[[Istadu Nou (Portugallu)|Estado Novo]]'',<ref>{{Tzita publicatzione|autore=Guya Accornero|tìtulu=https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13510347.2012.674367?scroll=top&needAccess=true&journalCode=fdem20}}</ref> aiat aprovadu una costitutzione noa e [[António de Oliveira Salazar]] fiat passadu a cuntrollare su paisu. Salazar aiat mantentu su pòdere fintzas a s'annu [[1968]], cando li fiat istadu retiradu a cunsighidu de un'[[emorragia tzerebrale]]. Su sustitutu fiat istadu [[Marcelo Caetano]] chi aiat ghiadu su paisu fintzas a cando fiat istadu depostu su 25 de abrile de su [[1974]].
 
Suta su guvernu de s'''Estado Novo'', su [[Portugallu]] fiat istadu cunsideradu semper una ditadura<ref>{{Tzita web|url=https://web.archive.org/web/20101223055751/http://ditaduras.no.sapo.pt/portugal/portugal.htm|tìtulu=Portugal Salazarista}}</ref> dae s'opositzione,<ref>{{Tzita web|url=https://caminhosdamemoria.wordpress.com/2009/11/10/a-extrema-esquerda-e-as-eleicoes-de-69/|tìtulu=A extrema-esquerda e as eleições de 69}}</ref> dae is osservadores istràngios e fintzas dae is dirigentes de su règimene matessi. Formalmente esistiant eletziones, ma sa balidesa issoro fiat sèmpiri cuntestada dae s'opositzione chi acusaiat su guvernu de frau eletorale e de non respetare su dovere de impartzialidade.
[[File:Oliveira Salazar - CM.tiff|left|thumb|209x209px|Retratu de su ditadore [[António de Oliveira Salazar]]]]
S'''Estado Novo'' possediat una politzia polìtica, sa PVDE (Polícia de Vigilancia e Defesa do Estado), torrada a numenare a partire dae su [[1945]] PIDE (Polícia internacional e de Defesa do Estado) e a coa dae su [[1969]] DGS (Direcção-Geral de Segurança; in [[Limba sarda|sardu]], Diretzione-Generale de Seguresa) chi persighiat a sos oposidores de su règimene. Sa polìtica coloniale de su paisu fiat istada de mantènnere is colònias fintzas a pustis sa dècada 1960, a s'imbesse de sa majoria de sos àteros paisos europeos, sende chi su mantinementu de un'[[Impèriu portughesu|impèriu coloniale]] faghiat parte de sa bisione de s'istòria de sos ideòlogos de su règimene. Mancari cuntestadu in is fòrums mundiales, comente s'[[ONU]], su Portugallu aiat mantentu una polìtica de fortza e fiat istadu obligadu, partende dae su cumintzu de sos annos 1960, a difendere militarmente is colònias contra de is grupos indipendentistas in [[Angola]], in [[Guinea-Bissau|Guinea Bissau]] e in su [[Mozambicu]].<ref>{{Tzita web|url=https://ler.letras.up.pt/uploads/ficheiros/3412.pdf|tìtulu=As eleições no Estado Novo|nùmene=Ana Sofia Ferreira}}</ref>
 
Economicamente, su règimene aiat mantentu una polìtica de cunditzionamentu industriale chi cunsistiat in assingiare su mercadu portughesu a pagos grupos industriales. Su paisu fiat abarradu pòberu fintzas a sos annos 1960 e custu aiat istimuladu s'emigratzione cara a paisos comente [[Frantza]] e [[Isvìtzera]]<ref>{{Tzita web|url=https://www.dn.pt/dossiers/politica/a-revolucao-de-abril/noticias/legioes-de-camponeses-deixaram-nos-anos-60-o-mundo-rural-e-emigraram-para-as-cidades-ou-para-o-estrangeiro-1210686.html?id=1210686|tìtulu=Legiões de camponeses deixaram, nos anos 60, o mundo rural e emigraram para as cidades ou para o estrangeiro}}</ref> ma, partende dae sos annos 1960 fiat inghitzadu, paris comente in sa bighina [[Ispagna franchista|Ispagna]] (issa puru suta [[ditadura]]) unu tzertu isvilupu econòmicu<ref>{{Tzita web|url=https://web.archive.org/web/20130515105009/http://www.ces.fe.uc.pt/publicacoes/oficina/032/32.pdf|tìtulu=O Estado, as relações salariais e o bem-estar social na semi-periferia: o caso português}}</ref>.
 
== Preparatzione ==
A is 22:55 oras fiat istada torrada a trasmìtere sa cantzone ''[[E depois do Adeus]]'', de [[Paulo de Carvalho]], dae is [[Emissores Assotziados de Lisbona]]. Custu fiat istadu una de is sìngias acordadas prèviu dae is golpistas chi annuntziaiat sa pigada de positziones de sa prima fase de su [[Corpu de Istadu|corpu de istadu]].
 
Sa segunda sìngia si fiat prodùida a is 00:20 oras, cando fiat istada torrada a trsmìtere sa cantzone [[Grândola Vila Morena]] de [[José Afonso]], dae su programma Lìmite de sa [[Rádio Renascença]]<ref>{{Tzita web|url=http://www1.ci.uc.pt/cd25a/wikka.php?wakka=PulsarAbril74|tìtulu=Cronologia pulsar da revolução}}</ref>, chi cunfirmaiat su golpe e marcaiat su cumintzu de sas operatziones. Su telecronista de s'emitidora fiat [[Leite de Vasconcelos]], giornalista e poeta [[Mozambicu|mozambiganu]].
[[File:Marcello caetano.jpg|left|thumb|216x216px|Retratu de Marcello Caetano]]
Su corpu militare de su 25 de abrile aiat tentu sa collaboratzione de regimentos militares vàrios chi aiant isvilupadu un'atzione cuntzertada.
S'''Escola Pràctica de Cavalleria'' de [[Santarém]] aiat tentu su rolu prus importante cun s'ocupatzione de su [[Terreiro do Paço]], chi est sa pratza de [[Lisbona]] in ue s'agatat sa sede de bona parte de is ministèrios. Is fortzas de s'Escola Pràctica de Cavalleria fiant cumandadas dae su capitanu [[Salgueiro Maia]]. Su Terreiro do Paço fiat istadu ocupadu in is primas oras de su mangianu. Salgueiro Maia aiat tramudadu prus tardu parte de is fortzas suas conca a su [[Quartel do Carmo]] in ue fiat su cabu de su guvernu, [[Marcello Caetano]], chi si fiat rèndidu a sa fine de sa die, integrende su pòdere a su Generale [[António de Spínola]]. Marcello Caetano a coa si nche fiat fuidu a [[Madeira|Madèira]], dae in ue fiat mòvidu in esìliu a [[Brasile]].
 
Su 25 de abrile de su [[1974]] fiant ochidas batru persones, cando unos membros de sa politzia polìtica aiant isparadu subra is persones chi fiant manifestende in fache de sa sede.<ref>{{Tzita web|url=https://sites.google.com/site/institutocamoes19982002/bases-tematicas/historia/25-de-abril/imprensa-da-epoca/tres-manifestantes-mortos-por-elementos-da-pide-dgs|tìtulu=Três manifestantes mortos por elementos da PIDE-DGS}}</ref>
 
== Sa polìtica de is ''Tres D'' ==
[[File:25 Abril 1983 Porto by Henrique Matos 01.jpg|thumb|261x261px|Manifestatzione de su 25 de abrile in [[Porto (Portugallu)|Porto]] (1983)]]
S'incràs, Spínola aiat annuntziadu sa formatzione de un'assemblea de salude natzionale e aiat letu sa proclamatzione redatada dae su [[Movimentu de is fortzas armadas|MFA]]. Custa proclamatziproclamatzione afirmaiat ca su pòdere diat èssere torradu a is tziviles a pustis de sa tzelebratzione de eletziones lìberas e insistiat in sa boluntade de una polìtica de is ''Tres D'' : «''Democratizar, Descolonizar, Desenvolver''» (''Democratizare, Deconolizare, Isvilupare'').
 
one afirmaiat ca su pòdere diat èssere torradu a is tziviles a pustis de sa tzelebratzione de eletziones lìberas e insistiat in sa boluntade de una polìtica de is ''Tres D'' : «''Democratizar, Descolonizar, Desenvolver''» (''Democratizare, Deconolizare, Isvilupare'').
 
== Cunsighèntzias ==
A pustis de su 25 de abrile fiant lìberados is presoneris polìticos dae sa [[Presone de Caxias]].<ref>{{Tzita Is cabos polìticos de s'opositzione in esìliu fiant torrados a Portugallu in is dies a fatuweb|url=http://resistir. Una chida prus tardu, su [[1 de maju]] fiat istadu tzelebradu legalemente in is istradas pro sa prima borta dae annos medasinfo/portugal/caxias.html|tìtulu=A Inminha [[Lisbona]]passagem sipor fiant riunidas unas 500.000 persones.Caxias
Como a CIA ensinou os portugueses a torturar}}</ref> Is cabos polìticos de s'opositzione in esìliu fiant torrados a Portugallu in is dies a fatu<ref>{{Tzita web|url=https://web.archive.org/web/20111217155802/http://pissarro.home.sapo.pt/memorias14.htm|tìtulu=Regresso de Mário Soares e Álvaro Cunhal}}</ref>. Una chida prus tardu, su [[1 de maju]] fiat istadu tzelebradu legalemente in is arrugas pro sa prima borta dae annos medas. In [[Lisbona]] si fiant riunidas tzirca unu millione persones.
 
Su Portugallu aiiat passadu a pustis unu perìodu trumbulladu chi fiat duradu tzirca 2 annos, marcados dae perricas intre sa manca e sa dereta. Is aziendas mannas fiant natzionalizadas. In su [[1976]] si fiant tzelebradas eletziones lìberas e fiat istada istabilida una [[democratzia parlamentare]] comente is de [[Europa otzidentale|Europa Otzidentale]]. Sa [[Gherra coloniale portughesa|gherra coloniale]] fiat parada e is colònias africanas si fiant indipendentizadas in antis de acabare su 1975.
 
Su Portugallu aiiat passadu a pustis unu perìodu trumbulladu chi fiat duradu tzirca 2 annos, marcados dae perricas intre sa manca e sa dereta. Is aziendas mannas fiant natzionalizadas. In su [[1976]] si fiant tzelebradas eletziones lìberas<ref>{{Tzita web|url=http://maltez.info/cosmopolis/anode1976/portugal76.htm|tìtulu=A nova Constituição, eleição de Eanes e governo do PS}}</ref> e fiat istada istabilida una [[democratzia parlamentare]] comente is de [[Europa otzidentale|Europa Otzidentale]]. Sa [[Gherra coloniale portughesa|gherra coloniale]] fiat parada e is colònias africanas si fiant indipendentizadas in antis de acabare su 1975.
==Riferimentos==
<references/>
== Àteros progetos ==
{{commons|Category:Revolução dos Cravos|Rivolutzione de is Gravellos}}
9,148

edits