Artìculu in LSC

Sa Schutzstaffel fitianamente incurtzadu cun SS (traduidu: Iscuadra de Amparia) fiat una organizatzione nazionalsotzialista chi s'agataiat durante s'època de sa Repùblica de Weimar e de su nazismu, chi serbiat su NSDAP e Adolf Hitler che mèdiu autoritàriu e de oprimida. S'àmbitu de responabilidade suo pertocaiat a partire dae su 1934 s'atividade e s'organizadura de sos campos de presonia e, a partire de su 1941, de sos campos de annichilamentu. Collaboraiat annotamala in prima lìnia siat a sa pranificatzione, siat a sa persighida de s'Olocàustu e de is àteros genotzidios.

Sìmbulu

Istòria

modìfica

Sa criatzione sua remontat a su 4 de abrile de su 1925 in Mònacu, chi Adolf Hitler aiat chèrfidu che guàrdia de su corpus. Sa sede sua fiat a ùrtimu s'ofìtziu tzentrale, in Prinz-Albrecht-Straße (oe in die: Niederkirchnerstraße), in Berlinu. Sa Schustaffel sutaistaiat a partire de su 1926 a sa Sturmabteilung o incurtzadu SA (traduidu: Iscuadra de Assàltiu), dae su 1930 esertzitaiant in paris tempus serbìtziu de politzia pro contu de su partidu.

Su 30 de làmpadas de su 1934 sa SS aiat lichidadu su diretore de sa SA durante sa note de sos gorteddos longos. In is meses sighentes fiat promòvida che organizatzione autònoma de su NSDAP, chi durante su nazismu aiat otentu su cuntrollu subra su corpus de politzia e chi aiat assuntadu rolu militare a costadu de s'esèrtzitu a traessu de is Waffen-SS (SS-Armadas). Caraterìsticu de sa SS fiat su cuntrollu de funtziones istatales e de istitutziones cun istruturas de partidu. In tempus de su Nazismu fiat su prus importante òrganu de aterrida e de oprimida de su Reich. A pustis de su 1945 fiat preubida in cantu organizatzione criminosa.