Crìmene de gherra

Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Unu crìmene de gherra est sa violatzione de is protetziones istabilidas dae is leges e is costùmenes de sa gherra, integradas dae infratziones graes de su deretu interantzionale umanitàriu cummìtidas in unu cunflitu armadu e dae is violatziones de su deretu internatzionale. Su trèmene si definit in mesura manna in su deretu internatzionale, incluende sa Cunventzione de Ginevra. Is malos tratos a presoneris de gherra, tziviles e is genotzìdios sunt cunsiderados crìmenes de gherra.[1][2]

Messajos polonesos ochidos dae is fortzas tedescas in su 1943 durante s'ocupatzione in sa segunda gherra mundiale.
Tziviles cinesos interrados bios dae is fortzas giaponesas durante sa segunda gherra mundiale

S'1 de trèulas de su 2002, at incomintzadu a funtzionare sa Corte penale internatzionale in S'Aja, cun su fine de persighire is crìmenes de gherra cummìtidos a pustis de custa data. Custu tribunale, istabilidu dae s'Istatutu de Roma, cuntemplat in intro de is crìmenes de persighire in s'artìculu 5, a is crìmenes de gherra. A intro de sa definitzione chi su propiu istatutu cuntemplat, in s'artìculu 8 si singialant intre àteros:

  • Violatzione de is Cumbènnidos de Ginevra de su 12 de austu de su 1949
  • Violatzione de is leges de gherra vigentes, tantis natzionales comente internatzionales
  • Violatzione de is costùmenes de gherra aplicàbiles.

Prus a sa minuda sunt is chi sighent:

  • Sa bochidura, is malos tratos o su disterru pro obligare a realizare traballos fortzados a sa populatzione tzivile de is territòrios ocupados
  • Sa bochidura o is malos tratos de is presoneris de gherra o nàufragos
  • S'esecutzione de ostàgios
  • Su secuestru de benes pùblicos o privadu
  • S'iscagiadura chentza de motivos de tzitades e biddas
  • Su devastu chi non tèngiat giustificatzione pro netzessidade militare

I primos cabos de guvernu imputados de crìmenes de gherra fiant istados su ex-primu ministru giaponesu Hideki Tōjō (in su 1946, in sinu a is Giudìtzios de Tokio) e s'ex-presidente jugoslavu Slobodan Milošević (in su 2002 pro òrdine de su Tribunale Penale Internacionale pro s'ex-Jugoslàvia).

Riferimentos

modìfica
  1. Волкова Г.И., Колесникова Н.Ю <Volkova G., N. Y. Kolesnikova>, Испанский язык для юристов <Ispagnolu pro abogados>, ISBN 978-5-392-01688-4.
  2. The World: Revisiting World War II Atrocities; Comparing the Unspeakable to the Unthinkable, in nytimes.com.