Linux

Custu artìculu est iscritu cun sa grafia

Limba Sarda Comuna

. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

Disambiguatzione – Si ses chirchende su nùcleu impreadu dae custa famìlia de sistemas operativos, càstia Linux (nùcleu).

Custu artìculu est galu unu abbotzu. Lu podes modificare e fàghere mannu e pretzisu. Agiuda·si!

Linux est una famìlia de sistemas operativos lìberos, formados dae s'unione de su nùcleu Linux e is programmas de su progetu GNU.

S'isvilupu est incumentzadu in su 1991 dae Linus Torvalds, a cussu tempus istudiante a s'universidade de Hèlsinki, in Finlàndia. Torvalds at detzìdidu de distribuire su còdighe de Linux comente programma lìberu cun lissèntzia GNU GPL e custu nd'at favoridu s'ispainadura e at incoragidu medas àteros programmadores a pigare parte a s'isvilupu suo. Dae su cumintzu, a su nùcleu Linux benint s'ispissu unidos sos programmas de su progetu GNU pro creare unu sistema cumpletu^[1]. Custos sistemas, segundu Richard Stallman, fundadore de su progetu GNU, diant dèpere èssere narados GNU/Linux imbetzes ca isceti Linux, fintzas pro ite esistent sistemas comente Android chi impreant su matessi nùcleu, ma non is programmas GNU.

Fundamentos de Linux

Is sistemas Linux sunt parte de sa famìlia UNIX. Fintzas chi a cumentzu su nùcleu fiat criadu pro andare cun carculadores de arratza x86^[1](CISC, IBM Cumpatibile) oe in die est istadu portadu a diferentes architeturas, comente is de tipu RISC e sa ARM. Is distribuiduras de Linux sunt formadas de su nùcleu Linux acumpangiados dae unu programma de installadura e de unu set de programmas, utilidades i drivers chi podent permìtere, in cussas prus a sa moda, de installare de manera simpre e crara unu sistema lestru, modernu e cumpletu de totu su chi podet serbire pro traballare o s'ispassiare cun sa computera. Aici etotu, s'agatant distribuiduras de Linux prus pagu craras i bonas pro is prus espertos.

Istòria

Su nùcleu Linux est istadu creadu su 25 austu 1991 dae s'istudiante finlandesu de informàtica Linus Torvalds chi, apassionadu de programmatzione, fiat pagu cuntentu de su sistema operativu Minix (sistema operativu didàticu tipu-unix iscritu dae Andrew Tanenbaum, professore ordinàriu de Sistemas de retze a s'universidade de Amsterdam), ca suportaiat male s'architetura i386 a 32 bit, a cussu tempus noa, econòmica e pobulare. Aici, Torvalds at detzìdidu de creare unu nùcleu nou pro s'ispassiare e istudiare su funtzionamentu de s'elaboradore suo nou, unu 80386.

Mancari siat istadu programmadu a s'incumentzu a suta de Minix, Linux no at mai impreadu còdighe de cussu sistema. At imbetzes impreadu dae luego partes de su sistema GNU pro funtzionare^[2]^[1]. S'impreu de sa lissèntzia GNU GPL at permìtidu de distribuire Linux e GNU in paris fadende·nde unu sistema cumpridu e lìberu^[3].

Torvalds preferiat pònnere Freax a su nùcleu chi fiat iscriende, ma Aret Lemmke, assistente a s'Hèlsinki University of Technology chi dd'aiat ofertu s'ispàtziu FTP pro su progetu (ftp.funet.fi), at prefertu assignare a sa subdirectory dedicada su nùmene de traballu Linux, chi a sa fine est essidu su nùmene definitivu.^[4]^[5]

Giai dae sa versione 0.01 faghiat a compilare e aviare sa shell GNU Bash^[1]. Finas a sa versione 0.10 fiat rechertu unu computer cun Minix pro cunfigurare, compilare e installare Linux, ca custu impreaiat su pròpiu sistema de archìvios; dae sa versione 0.11 podiat èssere compiladu dae Linux matessi.

Su 12 martzu 1994 Linus Torvalds at presentadu sa prima versione istàbile de Linux a s'Universidade de Hèlsinki.^[6]

Acàpios de foras

www.kernel.org Su giassu ofitziali de su Coru de Linux
Slackware Linux Sistema Linux istòricu, bonu pro is prus espertos.
Ubuntu Sistema Linux meda famau, simpre, craru e bonu pro totus.
Red Hat Linux Su prus famau Linux a pagamentu.

Riferimentos

↑ ^1.0 ^1.1 ^1.2 ^1.3 (EN) Linus Torvalds, Free minix-like kernel sources for 386-AT, in groups.google.com.
«ma apo aviadu cun sutzessu sa shell bash/GCC/GNU-make/GNU-sed/compress etc.».
↑ (EN) Google Groups, What would you like to see most in minix?, in groups.google.com. URL consultadu su 2 austu 2020.
↑ Wayback Machine, RELEASE NOTES FOR LINUX v0.12, in web.archive.org, 19 austu 2007. URL consultadu su 2 austu 2020 (archiviadu dae s'url originale su 10 austu 2011).
↑ (EN) How Linux Begun - It was Almost called "Freax", in www.pcsteps.com. URL consultadu su 2 austu 2020.
↑ (IT) Torvalds, Linus., Rivoluzionario per caso : come ho creato Linux (solo per divertirmi), Garzanti libri, 2001, pp. 101, 105, 109, ISBN 88-11-73896-2, OCLC 801162420. URL consultadu su 2 austu 2020.
↑ (EN) Linus Torvalds Introduces Linux 1.0, in youtube.com.

[:0-1] 1.0 ^1.1 ^1.2 ^1.3 (EN) Linus Torvalds, Free minix-like kernel sources for 386-AT, in groups.google.com.
«ma apo aviadu cun sutzessu sa shell bash/GCC/GNU-make/GNU-sed/compress etc.».

[2] (EN) Google Groups, What would you like to see most in minix?, in groups.google.com. URL consultadu su 2 austu 2020.

[3] Wayback Machine, RELEASE NOTES FOR LINUX v0.12, in web.archive.org, 19 austu 2007. URL consultadu su 2 austu 2020 (archiviadu dae s'url originale su 10 austu 2011).

[4] (EN) How Linux Begun - It was Almost called "Freax", in www.pcsteps.com. URL consultadu su 2 austu 2020.

[5] (IT) Torvalds, Linus., Rivoluzionario per caso : come ho creato Linux (solo per divertirmi), Garzanti libri, 2001, pp. 101, 105, 109, ISBN 88-11-73896-2, OCLC 801162420. URL consultadu su 2 austu 2020.

[6] (EN) Linus Torvalds Introduces Linux 1.0, in youtube.com.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]