TRIX (sistema operativu)
Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:
| TRIX | |
|---|---|
| Isvilupadore(es) | MIT Computer Science and Artificial Intelligence Laboratory |
TRIX est unu sistema operativu de chirca orientadu a sa retza isvilupadu a sa fine de is annos 1970 in su Laboratòriu de Informàtica de su MIT dae su professore Steve Ward e su grupu suo de chirca. Funtzionaiat in un'elaboradore NuMachine e su nùcleu suo incluiat sa funtzione de tzerriada de protzedura remota, ma in su restu fiat unu sistema chi si simigiaiat a Unix Versione 7.
Progetu e posta in òpera
modìficaAviende·si, sa NuMachine carrigaiat su matessi programma in cada CPU de su sistema, passende a cada istàntzia s'ID numèrica de sa CPU in ue fiat in esecutzione. TRIX gràtzias a custu cumportamentu podiat fàghere a manera chi sa primu CPU assetiaret is istruturas de datos globales e in fines impostare una variàbile pro nàrrere chi is operatziones initziales fiant fatas.[1] A pustis de custu, cada istantza de su nùcleu teniat atzessu a is datos globales.[1] Su sistema fruniat fintzas suportu pro datos privados a cada CPU.[1] S'atzessu a su sistema de is archìvios ddu fruniat unu programma in s'ispàtziu de s'impitadore.[1][2]
Unu collidore de àliga (garbage collector) fatu-fatu averiguaiat e liberaiat domìnios no impreados.[1]
Su mollu de memòria cumpartzida impreadu pro coordinare su traballu intre is vàrios protzessores causaiat cunflitos de bus de memòria e fiat connotu pro èssere una fonte de mala efitzèntzia.[1][2] Is progetistas connoschiant maneras pro arrangiare custu problema.[2] In realidade, su disinnu originale de TRIX impreaiat unu mecanismu de trasmissione de messàgios sena blocu,[2] ma "in custa solutzione sunt istados agatados problemas a s'ispissu trascurados in sa literadura",[2] comente su de ofèrrere prestatziones pòberas.[2]
Mancari su sistema operativu TRIX esseret istadu postu in òpera pro sa prima borta in sa NuMachine, sa resone fiat da disponibilidade s'elaboradore in su MIT, e non pro carchi piesìnniu de s'architetura.[1] Su sistema est istadu progetadu pro èssere fàtzile a trasportare.[2] Est istadu iscritu in parte manna in C cun pagu còdighe de assembler. Sa primitiva de esclusione mùtua diat pòdere èssere portada a cale si siat architetura cun un'istrutzione atòmica averìgua e assètia (test-and-set).[1]
Proas de impreu in su Progetu GNU
modìficaRichard Stallman at remonadu in su Manifestu GNU de su 1985 chi "esistit unu printzìpiu de nùcleu" pro su sistema operativu GNU, "ma sunt netzessàrias medas àteras funtziones pro agualare Unix".[3] Custu fiat unu riferimentu a su nùcleu de TRIX, chi is autores aiant detzisu de distribuire comente a programma lìberu.[4]
In un'arresonu in su mese de ledàmene de su 1986, Stallman at ispricadu chi "su nùcleu TRIX funtzionat e est cumpatìbile, mancari in manera limitada, cun Unix, ma ddi faghet bisòngiu meda prus. A oe, tenet unu sistema de archìvios chi impreat sa matessi istrutura in su discu de su sistema betzu de Unix. Custu at fatu prus fàtzile a arrangiare is faddinas, ca faghiat a preparare is archìvios cun Unix, e poi a esecutare TRIX, ma cussu sistema de archìvios non tenet nissuna de is funtziones chi creo chi siant netzessàrias".[5]
In su mese de idas de su 1986, is isvilupadores ant impreadu su nùcleu de TRIX comente base in sa prima proa de creare unu nùcleu pro GNU, ma su progetu at leadu in fines una diretzione diferente, ca:
- custu sistema funtzionaiat isceti in "unu sistema 68000 caru e misteriosu"[4], e duncas diat dèpere èssere portadu a àteras architeturas;
- su progetu GNU fiat interessadu a fraigare su nùcleu comente a sistema multi-protzessu a subra de su micro-nùcleu Mach[6][7]. Custu segundu tentativu s'est isvilupadu comente a GNU Hurd.
Riferimentos
modìfica- ↑ 1.0 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 A Multiple Processor Implementation of the TRIX Operating System (PDF), in bitsavers.org. URL consultadu su 2 trìulas 2012.
- ↑ 2.0 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 TRIX: A Communications Oriented Operating System (PDF), in bitsavers.org. URL consultadu su 2 trìulas 2012.
- ↑ The GNU Manifesto, in gnu.org. URL consultadu su 5 austu 2010.
- ↑ 4.0 4.1 Richard M. Stallman, Status of the GNU Project (TXT), in GNU's Bulletin, vol. 1, nº 2, Free Software Foundation, January 1987. URL consultadu su 12 maju 2018.
- ↑ RMS lecture at KTH, in gnu.org, 30 santugaine 1986. URL consultadu su 12 maju 2018.
- ↑ (EN) Progetu GNU, GNU's Bulletin, vol. 1 no. 8, January, 1990, in gnu.org.
«We hope to use the Mach message-passing kernel being developed at CMU. [...] Should Mach not become available, then we will start the kernel with either MIT's TRIX kernel or Berkeley's Sprite system.». - ↑ (EN) Progetu GNU, GNU's Bulletin, vol. 1 no. 10, January, 1991, in gnu.org.
«We are still interested in a multi-process kernel running on top of Mach».
Pro nd'ischire de prus
modìfica- Ward, S.A. TRIX: unu sistema operativu orientadu a sa retza. COMPCON, Primavera de su 1980, pag. 344-349.
Ligòngios esternos
modìfica- Còdighe de orìgine de TRIX (faghet fintzas a dd'isfogiare in lìnia)
- Istòria de GNU Hurd in su situ de su progetu GNU