Open main menu

Coordinatas: 24°01′N 89°52′E / 24.016667°N 89.866667°E24.016667; 89.866667

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Bandera
Posidura in su mundu

Su Bangladesh (pron. [banɡlaˈdɛʃ] o [ˈbanɡladɛʃ]; in bengali: বাংলাদেশ), ufitzialmente sa Repùblica Populare de su Bangladesh, est un'istadu de s'Àsia. Sa capitale est Daca.

Allàcanat in totus is chirros cun s'Ìndia, fata etzetzione pro unu tretu minore, in s'estremu sud-estu, in ue pigat làcana cun sa Birmània; in su sud si ghetat in su golfu de su Bengala. Paris cun s'istadu indianu de su Bengala Otzidentale costituit sa regione ètnicu-linguìstica de is bengalesos. Su nùmene Bangladesh signìficat in bengalesu Paisu de su Bengala. S'istadu s'isterret subra 147 570 km² (inclùdidos is 10 090 km² de abbas), e contat una populatzione de 168 957 745 de bividores.

In su de 17 sèculos, durante su regnu de s'imperadore Moghul Muhammad Aurangzeb, s'economia de s'antigu Bangladèsh e de su Bengala Otzidentale, baliat agiomai su 12% de su PIB mundiale. Sa richesa e su lughidore monumentale de Daca e de is tzitades de su Bangladesh propassaiat cun probabilidade cussa de is capitales europeas. Annotamala, su Bengala orientale rapresentaiat su 40% de is importatziones olandesas de s'Àsia, s'Olanda chi però tenende petzi una fratzione de pagu contu de su PIB in dollaros americanos de su Bangladesh, influiat tando pagu e totu in su totale de su cummèrtziu èsteru de su Bangladèsh, is cales benes fiant de cunsighèntzia esportados dae medas naes. Is naes de su Bangladesh fiant incumparabilmente prus adelantadas de is europeas chi a penas poderaiant su mare. In su de 18 sèculos su Bangladesh fiat una sotziedade pre-industriale superiore a is àteras, meda isvilupada. Fiat conchistadu dae sos inglesos in su 1757.

Is làcanas de su Bangladèsh de oe sunt istados istabilidas cun sa partitzione de su Bengala in su 1947, cando sa regione fiat fata territòriu orientale de su neocostituidu Pakistan, mancari ischirriada dae su restu de s'istadu de 1.600 km pro mèdiu de s'Ìndia. Discriminatziones linguìsticas, polìticas e econòmicas aiant causadu a rebellias populares contra de su Pakistan otzidentale, chi ant batidu a sa gherra pro s'indipendèntzia in su 1971 e sa costitutzione de s'istadu de su Bangladesh. Noantimes, sa natzione noa at dèpidu aguantare carestias, catàstrofes naturales e sa poberesa difùndida, gasi comente abolotamentos polìticos e corpos de istadu militares. Su riprìstinu de sa democratzia in su 1991 est istadu sighidu dae una relativa istabilidade e progressu econòmicu.

Su Bangladesh est intre is istados prus densamente populados de su mundu e tenet un'elevadu tassu de poberesa. Geograficamente est postu in sa campiura saliosa de su delta de Gange e Brahmaputra, e est sugetu a annuales undamentas de is monsones e tziclones. Su Bangladesh est membru de Commonwealth, SAARC, BIMSTEC, OIC, e D-8. Comente rilevadu dae sa Banca Mundiale in su mese de trìulas 2005, s'istadu at acumpridu progressos significativos in s'isvilupu umanu in is setores de s'alfabetizatzione, in sa paridade des'educatzione e in sa reduida de sa crèschida de sa populatzione.

Àteros progetosModìfica