Coordinadas: 52°31′07″N 13°24′16″E / 52.518611°N 13.404444°E52.518611; 13.404444


Artìculu in LSC

Berlin-Est (in tedescu Ost-Berlin) est su nòmene usadu, mancari non uffitziale, pro inditare sa parte orientale de sa tzitade tedesca de Berlin, capitale de sa Germània Estde su 1949 (annu de sa fundatzione de sa Repùblica Democràtica Tedesca) a su 1990 (annu cando sa Germània at torradu a s'aunire).

Istrada de Berlin-Est in su 1983
Leipzigstrasse, Berlin-Est in su 1985
Posidura in sa Germània Esta

Cun sa fine de sos cumbatimentos de sa II Gherra Mundiale sa bidda, comente su territòriu natzionale, fiat difatis partzida in bator setores, onniunu ocupadu militarmente de unu de sos istados binchidores: Istados Unidos, Renniu Aunidu, Frantza e Unione Soviètica. Su territòriu de ocupatzione soviètica (chi beniat a èssere totu sa metade Est de sa tzitade), contrariamente a sos ateros fiat mantennidu chirriadu politicamente. Custa cunditzione faghiat de is duas partes Berlin tzitades cun diferentes identidades e istitutziones, chi aparteniant a duos istados de facto indipendentes.

A primìtziu de sa partzidura, sa parte Est e Ovest de sa tzitade fiant divididas isceti pro su chi pertocaiat is bisuras amministrativas. Sa parte Ovest creschiat però meda prus rica de cussa Est e medas fiant cuddos chi bi disterraiant. Su 13 de austu 1961 is sovièticos cun is autoridades de sa Germania-Est detzidiant de nde pesare unu muru chi poderet cuntrollare custu fenomenu, ma chi in sos fatos segaiat onni possibilidade comunicatzione. Su muru est istadu isciusciadu isceti su 9 de onniasantu 1989.