Limba dalmatica
Articulu in nugoresu
Su dalmàticu o dàlmata fit una limba romanza chi unu tempus si chistionabat peri sas costas de sa Dalmatzia. Fit una de sas limbas romanzas balcanicas. Sa documentassione istorica chi tenimus faveddat de duas macro-variedades printzipales:
- Su limbazu de su nord o vegliotu, custu ca fit de s'isula de Veglia;
- Su limbazu de su sud o raguseu: pro custu b'at finas documentos e iscritos de sa Repubrica de Ragusa.
IstoriaModìfica
Cando s'imperiu romanu de otzidente fit rutu, sa zente latinitzada de s'Illiria fit abbarrada in podere de sos invasores Avaros e Islavos. In su seculu de VII sa regione fit partìa in duos: sa Dalmatzia (su tretu acant'e mare) e sa zona montagnina; sa secunda fit oramai islavitzada, sa prima aìat resistìu a sas invasiones mantenende s'identidade sua; sa populassione fit resèssia a si che fughire a sos portos fortificaos comente Zara, Spalato e Ragusa. Galu oje, in su Montenegru, bi sunt toponimos de làdina orizine latìna comente Durmitor, Visitor e Cipitor.
Sicund'a s'istoricu Giovanni de Castro, in su seculu de XI galu prus de 50.000 pessones chistionabant su dalmaticu. Peròe, chin totus sas conchistas de sa Repubrica de Venetzia su dalmaticu fit in sa prus parte bocau in locu de su venetu: paret chi in sa tzitade de Zara custu siat accadìu ja in antis de su Rinaschimentu. Su dalmaticu raguseu fit imbetzes sa limba egemone de sa Repubrica de Ragusa finas a su seculu de XI, e isparta finas a sa meitade de su Battoschentos. Est gràssias a Giovanni Conversini de Ravenna (1343-1408), chi si chessàbat chi non podìat prus faveddare chin sa zente de Ragusa, semus a connoschentzia chi ja a s'acabbu de su seculu de XIV sa limba prus allegada in cùghe non fit prus su dalmaticu. Sa classe arta, a dontzi modu, fit bilìmbe si non trilìmbe, capàssa de faveddare siat su latinu, siat s'italianu, siat su limbazu islavu de Ragusa. Filippo de Diversis nat chi in sos annos 1434-1440, cando imparabat sa grammatica latina in Ragusa, in sos tribunales galu si chistionabat in dalmaticu, ma sos zuiches etotu chin issu faveddabant in italianu.
Su dalmaticu raguseu si che fit estìntu in s'acabu de su Battoschentos. Pro s'umanista raguseu Elio Lampridio Cerva (1460 - 1520) su dalmaticu fit una limba belle irmenticada, un'ammentu de pitzinnìa. In carchi trettu isolau, comente sas isulas de Quarnero e fortzis Lissa, su dalmaticu bi l'aìat fatta a supravvìvere chin tottu probabilidade finas a s'artziada de Napolione che limba chistionada dae comunidades de numeru mannu. S'urtimu a chistionare su limbazu de su nord, Tuone Udaina, si che fit mortu in Veglia pro s'iscopiu de una mina de terra in su 1898; ma, prima de si che morrere, su glottologu Matteo Bartoli li aìat fattu un'intervista, prubicande prima in italianu (versione pèrdia e torrada a bortare pètzi dae pacu) e poi in tedescu unu sagiu in supra de su dalmaticu (Das Dalmatische: altromanische Sprachreste von Veglia bis Ragusa und ihre Stellung in der apennino-balkanischen Romania), galu un'opera de importu mannu pro cumprender e istudiare custa limba antica.
Edduncas, su dalmaticu che limba nou-latina est oje iscumpartu de su totu. Chin "dalmaticu" oje si nat su limbazu croatu narau čakavo-ikavo, chi faveddant sos croatos de Dalmatzia e chi at picau medas faveddos italianos e venetos e si bi podent galu bìer in intro medas elementos lessicales de probabile orizine dalmatica. Pro cantu pertocat sas populassiones de limba veneta e italiana de sa Dalmatzia, sunt como pacas e ispartas.
VocabolàriuModìfica
Latinu Sardu Dalmàticu Italianu Romunu aperire abbèrrere apiar aprire deschis aqua abba jacqua acqua apă acappare acabbare acappur finire finalizarea atentio atentzione atentiaun atenzione atenție absentis assente absent assente absent annus annu jain anno an argentum arghentu argaint argento argint aurum òru jaur oro aur in tunc assòra antunc allora atunci basilica cresia baselca chiesa biserică veclus betzu vieclo vecchio vechi canis cane cuon cane cân casa domu cuosa casa casă coxa cossa copsa coscia coapsă cognatus connadu comnut cognato cumnat capsa cassa cupsa cassa capsă causa còsa causa cosa chesie cochlearium cociàre coclar cucchiaio linguretă cera chera caira cera ceară cena chena caina cena cina cepulla chibudha capula cipolla ceapă certus cértu cairt certo cert civitatem tzitade čituot città cetate caelum chelu čil cielo cer quinque chimbe čenc cinque cinci cum cun co con cu cantare cantare cuntur cantare cânta dulcis durche dulco dolce dulce dominus dónnu domno signore domn elegire elìggire elagur eleggere alege functio funtzione functiaun funzione funcție facere fachere facrar fare face genuclum genúgu denaclo ginocchio genunchi inteligere cumprèndhere inteliguar capire intelege iocare giogare jocur giocare juca inter inter intre tra între insegnare indetare insemnar insegnare însemna lactem latte lapto latte lapte lignus línna lamn legno lemn legere leghere leguar leggere citi potere pòdere putar potere putea protegere badrare proteguar proteggere protege punctus púntu punct punto punct pugnus puntzu poimn pugno pumn pettia petzu petta pezzo bucată platea pratza plata piazza piață tractare trassare tractur tracciare trage ratio arregione ratiaun ragione rație quando candu cund quando când quantus cantu cont quanto cât quadrus cuàdru cadrial quadro cadri quis chíe čin chi cine ad qui nchi aiči qui aici quinta cuínta čincta quinta cincea quietare acaíre četur chetare înceta pariclus paritzu paraclo parecchio pereche sanctus santu sanct santo sanct si éi sa si da non nòne na no nu noctem notte nuapto notte noapte undis úba unde dove unde vacca bàca vacca vacca vacă placere prachere plucar piacere place vigilare tentare vegur vigilare veghea lingua limba langa lingua limbă manducare madhicare mancuor mangiare manca cattus gàtu cuot gatto pisică vita bidda vaita vita viată super súba saupra sopra sespre solis sole saul sole soare
Númerus in su dàlmaticuModìfica
Sardu Dalmàticu Italianu Romunu unu join uno unu duos doi due doi tres tra tre trei batoro catro quattro patru chimbe čenc cinque cinci ses si sei șase sete sapto sette șapte oto guapto otto opt nobe nu nove nouă deghe dico diece zece undaghi jonco undici unsprezece doghi dotco dodici doisprezece treghi tretco tredici treisprezece batordighi catuartco quattordici paisprezece bindhighi čonco quindici cincisprezece seghi sitco sedici șaisprezece dighisete dichisapto diciasete șaptesprezece dighioto dichiguapto diaciaotto optsprezece dighinobe dichinu dicianove nouăsprezece binti vent venti vent
Téstu in dalmàticuModìfica
| Limba | Téstu |
|---|---|
| Dalmàticu | Ju sunt Tuone Udaina de saupranaum "Burbur", de jein sincuonta sapto, sunt feilel de Frane Udaina, che, cund che sant muart tuotael soa, avaja setuonta sapto jein. Ju jai nascoit in cuosa de nuomerel trianta, de cal che se venaja a la baselca, e na foipt tuont luntun majala cuosa. Foipt dic a la spuas luntun. Cund che ju jera jaun de dicduat jein, ju jai duot prinsiap de zar fure de majala cuosa, a la spuas co chertian trochi e troche; nu stujaime in cunpanaja alecra e jucurme luoc co buole. Dapu ju jai lassuot čost juc e ju la jai duot prinsiap de la zar in ustaraja a la bar mezul de vain, e a jucure a la maura; e feinta a la missanuapto e calco cal feinta dai, tota nuaptola stujaime in cunpanaja feinta dic e dicdu trochi. Dapu zajaime fure de ustaraja; zajaime cuntur sote finiastrele de muraucala mia. Ju jai foipt a la scol dai čenc jain e dapu ju vai stat a la scol in tra jain; ju jai studiut a la fenta i guapto jain, ju jai studiut. E dapu tuotael mi sio amaluot e ju la dzai de patraunel suo, domnoel epascup. Tuotael mi a daic: Ju non potajalo lasur a la scol, perche ju na potaja caminur ple. Ju avai catri pire. Ju na inteleja a la causa daicse e cairt aveja chel basumn dzai pirete. Antunc i daic che na priocopurse e lasa cheel dzai fure le menur dizmun e le levur sar a la cuosa.[1] |
| Tradutziòne a su romunu | Eu sunt Tuone Udaina de porecla "Burbur", de 57 ani, sunt fiul lui Frane Udaina care, când a murit tatăl său, avea 77 de ani. M-am născut în casa numărul 30, pe drumul care duce la biserică, iar casa mea nu este atât de departe: este la 10 pași. Când eram tânăr, la 18 ani, am început să-mi părăsesc casa și să mă plimb cu niște băieți și fete; eram fericiți în companie și jucam cu mingi. Apoi am renunțat la acest joc și am început să merg la crâșmă să beau un pahar de vin și să mă joc la mure, iar până la miezul nopții și uneori până ziua, toată noaptea, eram în companie, în 10 și 12 băieți. Apoi am părăsit taverna: am mers să cântăm sub ferestrele iubitului meu. Am fost la școală de la vârsta de cinci ani și apoi am rămas trei ani la școală. Am studiat până la opt ani, am studiat. Și apoi tatăl meu a căzut bolnav și a mers la patronul său, domnul episcop. Tatăl meu a zis: Nu pot să-l las la școală pentru că nu mai pot să merg. Am patru oi. Nu am înțeles ce a vrut să spună și a fost că avea nevoie ca oile să fie păstrate. Atunci că îi zin să nu-și facă griji și lasă-mă meargă să le pască afară dimineața și să le mâne, seara, acasă. |
| Tradutziòne a s'italianu | Io sono Tuone Udaina, ci i soprannome "Burbur", di anni 57, figlio di Frane Udaina, che, quando mori il suo padre, aveva 77 a. Sono nato nella casa del numero 30, della via che mena si viene alla chiesa, e non e tanto lontano la mia casa: e lontana 10 passi. Quand'ero giovanotto, di 18 a, principiai ad uscir di casa mia, e andavo a gironzare con certi ragazzi e ragazze; noi si stava in compagnia allegre e si giocava alle palle. Poi lasciai questo giuoco e principiai ad andare all'osteria a bere il bicchier di vino e a giocare alla mora, e fino alla mezzanotte e talvolta fino a giorno, tutta la notte, si stava in compagnia, fin 10 e 12 ragazzi. Poi si usciva dall'osteria: si andava a cantare sotto alle finestre della mia amorosa. Vado a scuola da quando avevo cinque anni e poi sono rimasta a scuola per tre anni. Ho studiato fino all'età di otto anni, ho studiato. E poi mio padre si ammalò e andò dal suo capo, il signor vescovo. Mio padre ha detto: Non posso lasciarlo a scuola perché non posso più camminare. Ho quattro pecore. Non capivo a cosa si riferisse ed era perché aveva bisogno che le pecore venissero allevate. Quindi gli dico di non preoccuparsi e lasciamelo andare a pascolarle fuori la mattina e condurle a casa la sera. |
| Tradutziòne a su sardu |
NotasModìfica
- ↑ Bartoli, Matteo. Das Dalmatische: altromanische Sprachreste von Veglia bis Ragusa und ihre Stellung in der apennino-balkanischen Romania. (2 Bände). Wien: Hölder (1906).