ETA
S’Euskadi Ta Askatasuna (chi in limba basca cheret nàrrere “Paìsu Bascu e Libertade”), connota cun sa sigla sua ETA, est un’organizatzione armada basca chi si proclamat independentista, patriòtica, sotzialista e rivolutzionària. Dae sa creatzione de sa prima ETA, sunt esìstidas organizatziones diferentes, cun su matessi nùmene, nàschidas comente resurtadu de argunas iscissiones. In ocasiones diferentes sunt esìstidas duas organizatziones distintas chi currispondiant a sa matessi sigla e, a bias e pro pagu tempus, finas tres.
Tenet comente finalidade prioritària s’indipendèntzia de su chi su natzionalismu bascu cramat “Euskal Herria”, dae sos Istados de Ispagna e Frantza, e su fràigu de un’istadu sotzialista. Pro bi cròmpere, tirat profetu dae assassìnios, secuestros, terrorismu e s’estorsione econòmica, siat in Ispagna siat, in manera ocasionale, in Frantza, in sa chi cramant “luta armada”.
Fundada in su 1958, durante sa ditadura franchista, pustis de s’espulsione de membros de sa gioventude de su Partidu Natzionalista Bascu, aiat cumpridu sa prima atzione violenta sua in su mese de trìulas de su 1961 e, a sa prima, aiat tentu s'apoju de una parte de sa gente, ca fiat cunsiderada un'organizatzione in prus chi s’oponiat a su regìmene franchista. A pustis de su protzessu democratizadore cumintzadu in su 1977, non cumpartzidu dae ETA, aiat cumintzadu a pèrdere sustentu pùblicu, e sos atos suos fiant cundennados e cunsiderados comente terroristas dae sa majoria istremenada de sas fortzas polìticas e sotziales, dae s’aprovatzione de s’Istatutu de Guernica in su 1979 finas a s’atualidade, in ue sa cunditzione sua terrorista est ammìntida in totu dae Istados e organizatziones internatzionales medas, comente Ispagna, Frantza, Rennu Unidu, Istados Unidos, Canada, Venezuela, su Cussìgiu de Europa, s’Unione Europea, s’Organizatzione de Istados Iberoamericanos, sas Natziones Unidas o s’Europol.
Amnistia Internatzionale at cundennadu prus de una bia sas atziones de s’ETA, cunsiderende·las comente crìmines o abusos graes contra a sos deretos umanos, su chi non l’at impeigadu de criticare sa polìtiga antiterrorista de su guvernu ispagnolu, in particulare su regìmene de incomunicatzione chi diat cunsentire su malu tratu o sa tortura de sos presoneris, cunforma a custa ONG.
Dae su 2002, sos partidos polìticos Batasuna, Atzione Natzionalista Basca e Partidu Comunista de sas Terras Bascas sunt istados illegalizados dae su Tribunale Supremu pro sos ligàmenes issoro cun ETA, a pustis de sas riformas legislativas adotadas dae sas Cortes Generales de proposta de su guvernu de José Maria Aznar. Su Tribunale Costitutzionale aiat refudadu sos ricursos presentados dae sos tres partidos e su Tribunale Europeu de sos Deretos Umanos at negadu sas dimandas postas dae sos primos duos.
Dae su 1976, sos guvernos ispagnolos ant esploradu su caminu de su diàlogu pro l’agabbare cun s’atividae terrorista de ETA, istabilende cuntatos cun ETA, cun su resurtadu de trèguas e tzessatzione de su fogu. Dae sa firma de su Patu de Estella de su 1998, b'at àpidu unos cantos patos de ETA cun diferentes fortzas polìticas. Su 20 de santugaine de su 2011, tres dies a pustis de sa “Cunferèntzia Internatzionale pro promòere sa risolutzione de su cunflitu in su Paìsu Bascu” in Donostia/San Sebastian, s'organizatzione armada aiat annuntziadu cun unu comunicadu “sa tzelada definitiva de s’atividade sua armada”.