Wikipedia

Cussìgiu de Europa

Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Su Cussìgiu de Europa est un'organizatzione internatzionale criada in Strasbourg cun su Tratadu de Londra, de su 5 de maju de su 1949.[1] Su Cussìgiu de Europa promovet sa democratzia, s'istadu de deretu e is deretos umanos,[2] aici comente traballat pro afortiare s'identidade europea intre totu is tzitadinos de Europa. Non cheret confùndidu cun su Cussìgiu Europeu (formadu dae is cabos de Istadu e de Guvernu de s'Unione Europea, prus su presidente de sa Cummissione Europea) nen cun su Cussìgiu de s'Unione Europea (istitutzione chi apartenet a s'Unione Europea).[3]

Cussìgiu de Europa
Example alt text
Example alt text
Mapa de is Istados membros
Fundatzione 5 de maju de su 1949
Limbas ufitziales Frantzesu, Inglesu
Membros
Ex-membros
Custu template: càstia • cuntierras • modìfica

Su Cussìgiu de Europa fiat fundadu dae is rapresentantes de deghe istados (Bèlgiu, Danimarca, Frantza, Regnu Unidu, Irlanda, Itàlia, Lussemburgu, Paisos Bàscios, Norvègia e Isvètzia),[4] in die de oe contat 47 paisos (28 de is cales sunt membros de s'Unione Europea), e 6 istados a osservadores (su Vaticanu, Istados Unidos, Cànada, Giapone, Israele, Mèssicu).[5][6] Sa Giordània, Kazachistan e su Marrocu coòperant a sa firma de unas cantos cumbènnidos.[7][8][9] Sa sede s'agatat in Strasbourg, a sa frontera intre Frantza e Germània e sa bandera est sa matessi de s'Unione Europea. Nde podet èssere membru cale si siat istadu europeu chi atzetet is printzìpios de sa lege e chi afiantzat is deretos umanos fundamentales e sa libertade de is tzitadinos.

Su Cussìgiu de Europa est istadu sa prima organizatzione de intregatzione europea, criada in antis meda de s'Unione Europea e in antis fintzas de is antigas Comunidades Europeas (CECA, CEE e CEEA), cun s'intentu de favorèssere is relatziones paghiosas e de amistade intre sos istados europeos diferentes, a pustis chi giai totu su continente s'agataiat fatu a rogos a s'acabu de sa Segunda Gherra Mundiale.

In su mese de martzu de su 2022, durante s'invasione russa de Ucraina, sa Rùssia at annuntziadu a in antis de sa segreteria generale de su Cussìgiu de Europa s'abbandonu deretu de s'organismu, a pustis de èssere istada suspèndida temporalmente in su mese de freàrgiu se su matessi annu pro neghe de is atziones militares. Aici sa Rùssia s'est portada a in antis respetu a sa sentada istraordinària cunvocada dae s'organizatzione pro tratare sa bogadura dae s'organizatzione.[10]​ Giai a pustis de sa suspensione in freàrgiu, s'ex-presidente russu Dmitrij Medvedev aiat cunsideradu sa detzisione comente una «oportunidade» de torrare a impònnere sa pena de morte, proibida pro is Istados miembros de sa organizatzione.[11]​[12] Sa Bielorùssia, chi comente si siat no est istada mai membru, pedesset oe in die penas astringhidoras pro s'èssere imboligada cun sa Rùssia in invasione de s'Ucraina.[13]

Istados membrosModìfica

Is istados membros sunt 46, de is cales 27 sunt parte de s'Unione Europea: is paisos chi ant criadu a comintzu su Cussìgiu de Europa sunt 10, mentras unos àteros 37 istados ant adillidu a pustis. Is istados geograficamente europeos chi non faghent parte de su Cussìgiu de Europa sunt duos: sa su Vaticanu (chi, comente si siat, pro voluntade pròpia pigat parte a is fainas de s'Ente cun istatus de osservadore)[14] e sa Bielorùssia (a chi est istada denegada s'intrada pro farta de democratzia). Chimbe istados membros de su Cussìgiu non sunt parte de s'Europa geogràfica: Geòrgia, Armènia, Azerbaigiàn, Tzipru, Turchia. Sa Rùssia est istada membru dae su 1996 a su 16 de martzu de su 2022, cando si nch'est retirada.

 
     Membros fundadores      Membros sighidores      Candidadu ufitziale      Osservadores in s'Assemblea e in sa Cummissione      Osservadores in s'Assemblea      Osservadores in sa Cummissione
Istados Intrada
    - Bèlgiu
    - Danimarca
    - Frantza
    - Irlanda
    - Isvètzia
    - Itàlia
    - Lussemburgu
    - Paisos Bàscios
  - Regnu Unidu 		5 de maju de su 1949
    - Grètzia

  - Turchia

9 de austu de su 1949
  - Islanda 7 de martzu de su 1950
    - Germània ovest 13 de trìulas de su 1950
    - Àustria 16 de martzu de su 1956
    - Tzipru 24 de maju de su 1961
  - Isvìtzera 6 de maju de su 1963
    - Malta 29 de abrile de su 1965
    - Portugallu 22 de cabudanni de su 1976
    - Ispagna 24 de onniasantu de su 1977
  - Liechtenstein 23 de onniasantu de u 1978
  - San Marino 16 de onniasantu de su 1988
    - Finlàndia 5 de maju de su 1989
    - Ungheria 6 de onniasantu de su 1990
    - Polònia 29 de onniasantu de su 1991
    - Bulgaria 7 de maju de su 1992
    - Estònia

    - Islovènia
    - Lituània

14 de maju de su 1993
    - Islovàchia

    - Repùblica Ceca

30 de làmpadas de su 1993
    - Romania 7 de santugaine de su 1993
  - Andorra 10 de santugaine de su 1994
    - Letònia 10 de freàrgiu de su 1995
  - Albania

  - Moldàvia

13 de trìulas de su 1995
  - Matzedònia de su Norte

  - Ucraina

9 de onniasantu de su 1995
    - Croàtzia 6 de onniasantu de su 1996
  - Geòrgia 27 de abrile de su 1999
  - Armènia

  - Azerbaigiàn

25 de ghennàrgiu de su 2001
  - Bòsnia e Erzegòvina 24 de abrile de su 2002
  - Sèrbia 3 de abrile de su 2003
  - Mònaco 5 de santugaine de su 2004
  - Montenegro 11 de maju de su 2007


Ex-membrosModìfica

Istados Intrada Essida
  Rùssia 28 de freàrgiu de su 1996 16 de martzu de su 2022[15]

RiferimentosModìfica

  1. ↑ (CA) Consell d'Europa, in exteriores.gob.es. URL consultadu su 1º santugaine 2021 (archiviadu dae s'url originale su 1º santugaine 2021).
  2. ↑ (EN) Values, in coe.int.
  3. ↑ (EN) Do not get confused, in coe.int.
  4. ↑ (CA) Consell d’Europa (XML), in enciclopedia.cat.
  5. ↑ (EN) Our member States, in coe.int.
  6. ↑ (IT) Israele // Osservatore in seno all'Assemblea parlamentare, in coe.int.
  7. ↑ (IT) UE e Giordania hanno adottato le priorità del partenariato e il patto, in consilium.europa.eu.
  8. ↑ (IT) Potenziare la cooperazione tra il Consiglio d’Europa e il Kazakistan, in coe.int.
  9. ↑ (IT) Consiglio di associazione UE-Marocco, 27 giugno 2019, in consilium.europa.eu.
  10. ↑ (EN) Russia formally quits Council of Europe, in jpost.com.
  11. ↑ (IT) Russia, Medvedev: «Possibile il ritorno della pena di morte», in tag43.it.
  12. ↑ (EN) Dmitry Medvedev vows to reintroduce death penalty, in thebarentsobserver.com.
  13. ↑ (EN) Restrictive measures against Belarus, in consilium.europa.eu.
  14. ↑ (IT) Santa Sede // Stato osservatore, in coe.int.
  15. ↑ (IT) Consiglio d'Europa, la Russia non ne fa più parte da oggi, in ansa.it.

Àteros progetosModìfica

Wikimedia Commons tenet files chi ligant a: Cussìgiu de Europa
Bogadu dae "https://sc.wikipedia.org/w/index.php?title=Cussìgiu_de_Europa&oldid=178107"