Grupu de Visegrád

Artìculu in LSC

Su Grupu de Visegrád (polonesu: Grupa Wyszehradzka, ungheresu: Visegrádi Együttműködés, islovacu: Višegrádská skupina, cecu: Vyšehradská skupina; pronùntzia: "viscegrad"), nòdidu fintzas che Visegrád 4 o V4, est un' alliàntzia culturale e polìtica de bator istados de s'Europa tzentrale - chi sunt membros de s'UE - a sos fines de s'adelantamentu militare, culturale, econòmicu e de sa cooperatzione energètica; in prus su grupu serbit a promòvere s'integratzione de sos sìngulos istados in s'Unione Europea.

Logo

Mapa de sos istados chi faghent parte de su grupu de Visegrad

Su grupu traet orìgine de sas riuniones de sos leaderes de Cecoslovàchia, de Ungheria e de Polònia tentas in su casteddu-tzitade ungheresu de Visegrád su 15 freàrgiu 1991. Visegrád fiat istadu seberadu comente a logu de s'adòbiu in su 1991 comente allusione a su Cungressu medievale de Visegrád in su 1335 tra Giuanne I de Boèmia, Càralu I de Ungheria e Casimiru III de Polònia. A pustis de s'iscontzu de sa Cecoslovàchia in su 1993, sa Cèchia e s'Islovàchia sunt istadas fatas membros indipendentes de su grupu, creschende gai su nùmeru de membros de tres a bator. In orìgine fiat prevìdida sa partetzipatzione a su grupu fintzas de sa Romania. Sunt istados sos iscontròrios ètnicos graes acontèssidos in Transilvania in sa bidda de Târgu Mureș/Temesvár intre ungheresas e rumanos in su 1990 a istesiare sa Romania de Ion Iliescu de sos protzessos preparadores pro sa formatzione de su grupu de cooperatzione. Totus e bator sos membros de su grupu Visegrád ant adillidu a s'Unione europea su 1º maju 2004, mentras pro como petzi s'Islovàchia at adotadu s'euro, in su 2009.