Printzìpiu de efetividade
Artìculu in LSC
Su printzìpiu de efetividade in deretu est cuddu printzìpiu chi previdet s'esecutzione cuncreta de cantu istabilidu dae su deretu sustantziale, est a nàrrere dae sas normas chi faghent parte de s'ordinamentu.
In filosofia de su deretu modìfica
Carl Schmitt at assertadu chi piessignu de sa soberanidade[1] est su de tènnere su podere de "segare" s'òrdine costitutzionale: ipsa necessitas est lex suprema (sa netzessidade est lege suprema) est sa màssima latina chi intreiscriet, a bisu suo, sa realidade chi faghet torrare sos deretos suos a sa norma e, in nùmene de s'efetividade, intregat sa possibilidade de agire in manera dereta pro atendere a sa seguridade de s'Istadu.[2]
Cunforma a Hans Kelsen, a s'imbesse, “su deretu balet che a deretu positivu ebbia, est a nàrrere comente a deretu pòsidu”; duncas, s'ordinamentu giurìdicu est efetivu soletantu si “postu in aplicu e sighidu”, gasi comente depet èssere su deretu positivu “abinche de sas làcanas de su territòriu in ue si àplicat, che a deretu istatale” e “addae de cada làcana territoriale, che a deretu internatzionale”.[3][4]
Sa sogetividade internatzionale de sos Istados peri su printzìpiu modìfica
Sa sogetividade internatzionale de sos Istados - sos sugetos prus de importu de su deretu internatzionale - non benit dae un'atu de reconnoschimentu, ma deretu dae s'ordinamentu chi, cunforma a su printzìpiu de efetividade, si lìmitat a mirare s'esistèntzia de fatu de un'Istadu, atribuende·li dae perisse sa sogetividade. In piessignu, cunforma a s'art. 1 de sa Cunventzione de Montevìdeu, sutiscrita in su 1933, un'Istadu est sugetu de deretu internatzionale puru tenende petzi:
• unu pòpulu;
• unu territòriu dislindadu;
• unu guvernu (chi esèrtzitat unu poderiu escluidore de cale si siat àteru podere);
• sa capatzidade de intratènnere relatas cun àteros Istados.
De cunsighèntzia s'art. 3 de sa Cunventzione acrarat chi: "s'esistèntzia polìtica de un'Istadu est indipendente dae su reconnoschimentu de sos àteros Istados", s'ìnteri chi in su tempus coladu si creiat chi esseret cussu reconnoschimentu a fàghere pesare sa sogetividade internatzionale de un'Istadu. Oje, duncas, su reconnoschimentu de sos àteros Istados non tenet prus balore giurìdicu ma solu e soletantu polìticu.
Riferimentos modìfica
- ↑ Hidemi Suganami, Understanding Sovereignty through Kelsen/Schmitt, Review of International Studies, Vol. 33, No. 3 (Jul., 2007), pp. 511-530.
- ↑ C. Schmitt, Dottrina della Costituzione, Berlino 1928 - Milano 1984.
- ↑ Kelsen, Lineamenti di dottrina pura del diritto, Einaudi, Torino 2000 (ed. 1934), p. 96.
- ↑ Kelsen, Il fondamento della validità del diritto, in “Rivista di Diritto Internazionale”, 1957, vol. XL, p. 497.
Artìculos ligados modìfica
Àteros progetos modìfica
| Wikimedia Commons tenet files chi ligant a: Deretu |