Printzìpiu de efetividade

Printzìpiu de su deretu


Artìculu in LSC

Su printzìpiu de efetividade in deretu est cuddu printzìpiu chi previdet s'esecutzione cuncreta de cantu istabilidu dae su deretu sustantziale, est a nàrrere dae sas normas chi faghent parte de s'ordinamentu.

Un'entziclopedia de deretu internatzionale

In filosofia de su deretu

modìfica

Carl Schmitt at assertadu chi piessignu de sa soberanidade[1] est su de tènnere su podere de "segare" s'òrdine costitutzionale: ipsa necessitas est lex suprema (sa netzessidade est lege suprema) est sa màssima latina chi intreiscriet, a bisu suo, sa realidade chi faghet torrare sos deretos suos a sa norma e, in nùmene de s'efetividade, intregat sa possibilidade de agire in manera dereta pro atendere a sa seguridade de s'Istadu.[2]

Cunforma a Hans Kelsen, a s'imbesse, “su deretu balet che a deretu positivu ebbia, est a nàrrere comente a deretu pòsidu”; duncas, s'ordinamentu giurìdicu est efetivu soletantu si “postu in aplicu e sighidu”, gasi comente depet èssere su deretu positivu “abinche de sas làcanas de su territòriu in ue si àplicat, che a deretu istatale” e “addae de cada làcana territoriale, che a deretu internatzionale”.[3][4]

Sa sogetividade internatzionale de sos Istados peri su printzìpiu

modìfica

Sa sogetividade internatzionale de sos Istados - sos sugetos prus de importu de su deretu internatzionale - non benit dae un'atu de reconnoschimentu, ma deretu dae s'ordinamentu chi, cunforma a su printzìpiu de efetividade, si lìmitat a mirare s'esistèntzia de fatu de un'Istadu, atribuende·li dae perisse sa sogetividade. In piessignu, cunforma a s'art. 1 de sa Cunventzione de Montevìdeu, sutiscrita in su 1933, un'Istadu est sugetu de deretu internatzionale puru tenende petzi:

• unu pòpulu;

• unu territòriu dislindadu;

• unu guvernu (chi esèrtzitat unu poderiu escluidore de cale si siat àteru podere);

• sa capatzidade de intratènnere relatas cun àteros Istados.

De cunsighèntzia s'art. 3 de sa Cunventzione acrarat chi: "s'esistèntzia polìtica de un'Istadu est indipendente dae su reconnoschimentu de sos àteros Istados", s'ìnteri chi in su tempus coladu si creiat chi esseret cussu reconnoschimentu a fàghere pesare sa sogetividade internatzionale de un'Istadu. Oje, duncas, su reconnoschimentu de sos àteros Istados non tenet prus balore giurìdicu ma solu e soletantu polìticu.

Riferimentos

modìfica
  1. Hidemi Suganami, Understanding Sovereignty through Kelsen/Schmitt, Review of International Studies, Vol. 33, No. 3 (Jul., 2007), pp. 511-530.
  2. C. Schmitt, Dottrina della Costituzione, Berlino 1928 - Milano 1984.
  3. Kelsen, Lineamenti di dottrina pura del diritto, Einaudi, Torino 2000 (ed. 1934), p. 96.
  4. Kelsen, Il fondamento della validità del diritto, in “Rivista di Diritto Internazionale”, 1957, vol. XL, p. 497.

Artìculos ligados

modìfica

Àteros progetos

modìfica