Taiwan

Coordinadas: 24°N 121°E / 24°N 121°E24; 121

Custu artìculu est iscritu cun sa grafia

Limba Sarda Comuna

. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

Sa Repùblica de Tzina (in tzinesu traditzionale: 中華民國; in tzinesu semplificadu 中华民国; romanizatzione Wade-Giles: Chung-hua Min-kuo; romanizatzione Tongyong pinyin: ZhōngHuá MínGuó; romanizatzione pinyin: Zhōnghuá Mínguó; romanizatzione Gwoyeu Romatzyh: Jonghwa Mingwo) est un'istadu insulare de facto costituidu dae su grupu de ìsulas de Formosa, Penghu, Kinmen e Matsu, ma chi in sa costitutzione rivendicat fintzas sa soberania subra sa Tzina continentale e sa Mongòlia Esterna. Est nòdida fintzas che Taiwan (/taiˈwan/) dae su nùmene de s'ìsula printzipale chi costituit s'entidade istatale o, in sas limbas neolatinas, Formosa. In àmbitu internatzionale, ispetzialmente isportivu, Taiwan est connota puru che a Taipei Tzinesa pro bia de s'opositzione diplomàtica de sa Repùblica Populare Tzinesa a s'impreu de unu nùmene indipendente, sende chi issa narat ufitzialmente a sa Repùblica de Tzina «provìntzia separatista de Taiwan».

Taiwan

In birde iscuru sos territòrios controllados dae Taiwan, in birde craru sos territòrios rivendicados ma non controllados.

Datos amministrativos

Nùmene intreu

Repùblica de Tzina

Nùmene ufitziale

Template:Lang
Zhonghuá Mínguó

Limbas ufitziales

Tzinesu traditzionale (o mandarinu)^[1]

Àteras limbas

hakka,
taiwanesu,
limbas formosanas^[2]

Capitale

Taipei^[3](臺北市) (2.488.043 ab. / 2023)

Polìtica

Forma de guvernu

Repùblica semi-presidentziale

Presidente de sa Repùblica

Tsai Ing-wen

Presidente de su Yuan Esecutivu

Chen Chien-jen

Indipendèntzia

esìliu de su Governu de sa Tzina a pustis de sa gherra tzivile

Proclamatzione

10 santugaine 1911 (istitutzione de sa Repùblica de Tzina)^{[Nota 1]}

7 nadale 1949 (tràmuda a Taiwan)^{[Nota 2]}

Intrada in s'ONU

Membru fundadore de su 1945. Espèllida in su 1971 a pustis de su reconnoschimentu de sa Repùblica Populare Tzinesa

Mannària

Totale

36.197 km² (138º)

% de sas abbas

10,34%

Populatzione

Totale

23.894.394^[4] ab. (2022) (56º)

Densidade

650 ab./km² (10º)

Tassu de crèschida

0,29% (2012)^[5]

Nùmene de sos abitantes

Taiwanesos

Geografia

Continente

Àsia

Làcanas

Perunu (Istadu insulare)

Fusu oràriu

UTC+8

Economia

Valuta

Dòllaru taiwanesu nou (NT$)

PIB (numenale)

841,209^[6] milliones de $ (abrile 2022) (21º)

PIB pro capite (nominale)

36,051^[6] $ (abrile 2022) (28º)

PIB (PPC)

1,603,723^[6] milliones de $ (abrile 2022) (19º)

PIB pro capite (PPC)

68,729^[6] $ (abrile 2022) (13º)

IIU (2013)

0,882 (artu meda) (21º)

Fecundidade

1.11^[7]

Consumu energèticu

10,058 kWh/ab. annu

Vàrias

Còdighes ISO 3166

TW, TWN, 158

TLD

.tw, .台灣, .台湾

+886

RC

10 santugaine

https://www.taiwan.gov.tw/

Evolutzione istòrica

Istadu antepostu

Repùblica de Tzina

Non reconnota ne de sa Repùblica Populare Tzinesa (sa Tzina continentale propiamente narada) nen de sos àteros bator membros permanentes de su Cussìgiu de seguresa de s'ONU^{[Nota 3]} (Istados Unidos, Rùssia, Rennu Unidu e Frantza), puru de su Canada e de sos àteros Istados de s'Unione Europea, Taiwan intratenet noantimes cun issos raportos de collaboratzione e de cummèrtziu (a su sòlitu cun un'ufìtziu de rapresentàntzia chi fàghet funtziones de ambasciada, a nùmene Taiwàn o Taipei); in su santandria 2013 est reconnota dae 20 Istados soberanos in totu su mundu, intre chi su Vaticanu.

Sa capitale de sa Repùblica de Tzina est Nanchinu, chi s'agatat noantimes in sa Tzina continentale; sa capitale provisòria est tando Taipei. S'istadu tenet istèrrida de 35 980 km² e contat populatzione de unos 23.216.000 bividores.

Riferimentos

Notas

↑ Sa proclamatzione formale de sa Repùblica de Tzina est acontèssida su 1u de ghennàrgiu 1912..
↑ Esìliu de su Guvernu de sa Repùblica de Tzina in Taiwan e proclamatzione de sa tzitade Taipei comente a capitale provisòria de sa Repùblica de Tzina. S'istadu atuale est su sighidore diretu de su guvernu de sa Repùblica de Tzina, Istadu nàschidu a pustis de sa ruta de s'Imperu Manciù su 1 ghennàrgiu 1912 cun sa Rivolutzione Xinhai.
↑ Sa "Repùblica de Tzina" (Taiwan) aiat fatu parte de s'ONU de su 24 de santugaine 1945 a su 25 de santugaine 1971, e aiat tentu iscannu permanente in su Cussìgiu de seguresa dae sa fundatzione (17 de ghennàrgiu 1946) fintzas a su disconnoschimentu a favore de sa Repùblica Populare Tzinesa pro more de sa normalizatzione de is raportos intre Istados Unidos e sa Repùblica Popolare Tzinesa pro mèdiu de sa gasi narada diplomatzia de su ping pong.

Àteros riferimentos

↑ Taiwan (self-governing island, Asia), Britannica Online Encyclopedia, 5 abrile 1975. URL consultadu su 7 maju 2009 (archiviadu su 27 abrile 2009).
↑ The Republic of China Yearbook 2009. Chapter 2 – People and Language, Government Information Office, 2009. URL consultadu su 2 maju 2010 (archiviadu dae s'url originale su 3 austu 2010).
↑ Interior minister reaffirms Taipei is ROC's capital, in Taipei Times, 5 dicembre 2013. URL consultadu su 7 nadale 2013.
↑ https://eng.stat.gov.tw/point.asp?index=9
↑ (EN) Population growth rate, in CIA World Factbook. URL consultadu su 28 freàrgiu 2013 (archiviadu su 25 làmpadas 2014).
↑ ^6.0 ^6.1 ^6.2 ^6.3 (EN) World Economic Outlook Databases, in IMF. URL consultadu su 7 santandria 2023.
↑ (EN) Population & Demography Data Explorer, in Our World in Data. URL consultadu su 7 santandria 2023.

Controllu de autoridade

VIAF (EN) 316750432 · ISNI (EN) 0000 0001 2285 649X · BNE (ES) XX4575438 (data) · BNF (FR) cb11949898m (data) · GND (DE) 4017875-4 · HDS (DE, FR, IT) 016705 · KulturNav 2a89a50e-1548-40f5-9306-7a64ab062684 · LCCN (EN) n80022631 · MusicBrainz 41637cec-9a4f-389c-86d2-fc6abf3357b5 · NARA 10035791 · NDL (EN, JA) 00326118 · NLA (EN) 35653496 · Su valore KSH1998000657 de NLK no est vàlidu. · SUDOC (FR) 026620847 · WorldCat Identities (EN) n80-022631

[4] Sa proclamatzione formale de sa Repùblica de Tzina est acontèssida su 1u de ghennàrgiu 1912..

[5] Esìliu de su Guvernu de sa Repùblica de Tzina in Taiwan e proclamatzione de sa tzitade Taipei comente a capitale provisòria de sa Repùblica de Tzina. S'istadu atuale est su sighidore diretu de su guvernu de sa Repùblica de Tzina, Istadu nàschidu a pustis de sa ruta de s'Imperu Manciù su 1 ghennàrgiu 1912 cun sa Rivolutzione Xinhai.

[10] Sa "Repùblica de Tzina" (Taiwan) aiat fatu parte de s'ONU de su 24 de santugaine 1945 a su 25 de santugaine 1971, e aiat tentu iscannu permanente in su Cussìgiu de seguresa dae sa fundatzione (17 de ghennàrgiu 1946) fintzas a su disconnoschimentu a favore de sa Repùblica Populare Tzinesa pro more de sa normalizatzione de is raportos intre Istados Unidos e sa Repùblica Popolare Tzinesa pro mèdiu de sa gasi narada diplomatzia de su ping pong.

[1] Taiwan (self-governing island, Asia), Britannica Online Encyclopedia, 5 abrile 1975. URL consultadu su 7 maju 2009 (archiviadu su 27 abrile 2009).

[2] The Republic of China Yearbook 2009. Chapter 2 – People and Language, Government Information Office, 2009. URL consultadu su 2 maju 2010 (archiviadu dae s'url originale su 3 austu 2010).

[capital-3] Interior minister reaffirms Taipei is ROC's capital, in Taipei Times, 5 dicembre 2013. URL consultadu su 7 nadale 2013.

[6] ttps://eng.stat.gov.tw/point.asp?index=9

[7] (EN) Population growth rate, in CIA World Factbook. URL consultadu su 28 freàrgiu 2013 (archiviadu su 25 làmpadas 2014).

[imf.org-8] 6.0 ^6.1 ^6.2 ^6.3 (EN) World Economic Outlook Databases, in IMF. URL consultadu su 7 santandria 2023.

[9] (EN) Population & Demography Data Explorer, in Our World in Data. URL consultadu su 7 santandria 2023.

[1]

[2]

[3]

[Nota 1]

[Nota 2]

[4]

[5]

[6]

[7]

[Nota 3]