Open main menu

Coordinatas: 24°N 121°E / 24°N 121°E24; 121

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Bandera de sa Repùblica de Tzina
Posidura

Sa Repùblica de Tzina (in tzinesu traditzionale: 中華民國; in tzinesu semplificadu 中华民国; romanizatzione Wade-Giles: Chung-hua Min-kuo; romanizatzione Tongyong pinyin: ZhōngHuá MínGuó; romanizatzione pinyin: Zhōnghuá Mínguó; romanizatzione Gwoyeu Romatzyh: Jonghwa Mingwo) est un'istadu insulare de facto costituidu dae su grupu de ìsulas de Formosa, Penghu, Kinmen e Matsu, ma chi in sa costitutzione rivendicat fintzas sa soberania subra sa Tzina continentale e sa Mongòlia Esterna.

Est nòdida fintzas che Taiwan (/taiˈwan/) dae su nùmene de s'ìsula printzipale chi costituit s'entidade istatale o, in sas limbas neolatinas, Formosa. In àmbitu internatzionale, ispetzialmente isportivu, Taiwan est connota puru che a Taipei Tzinesa pro bia de s'opositzione diplomàtica de sa Repùblica Populare Tzinesa a s'impreu de unu nùmene indipendente, sende chi issa narat ufitzialmente a sa Repùblica de Tzina «provìntzia separatista de Taiwan».

Non reconnota ne de sa Repùblica Populare Tzinesa (sa Tzina continentale propiamente narada) nen de sos àteros bator membros permanentes de su Cussìgiu de seguresa de s'ONU[1] (Istados Unidos, Rùssia, Rennu Unidu e Frantza), puru de su Canada e de sos àteros Istados de s'Unione Europea, Taiwan intratenet noantimes cun issos raportos de collaboratzione e de cummèrtziu (a su sòlitu cun un'ufìtziu de rapresentàntzia chi fàghet funtziones de ambasciada, a nùmene Taiwàn o Taipei); in su santandria 2013 est reconnota dae 20 Istados soberanos in totu su mundu, intre chi su Vaticanu.

Sa capitale de sa Repùblica de Tzina est Nanchinu, chi s'agatat noantimes in sa Tzina continentale; sa capitale provisòria est tando Taipei. S'istadu tenet istèrrida de 35 980 km² e contat populatzione de unos 23.216.000 bividores.

NotasModìfica

  1. Sa "Repùblica de Tzina" (Taiwan) aiat fatu parte de s'ONU de su 24 de santugaine 1945 a su 25 de santugaine 1971, e aiat tentu iscannu permanente in su Cussìgiu de seguresa dae sa fundatzione (17 de ghennàrgiu 1946) fintzas a su disconnoschimentu a favore de sa Repùblica Populare Tzinesa pro more de sa normalizatzione de is raportos intre Istados Unidos e sa Repùblica Popolare Tzinesa pro mèdiu de sa gasi narada diplomatzia de su ping pong.