Tzensura

Artìculu in LSC

Sa tzensura (de su latinu censura) est s'impreu de podere, pro parte de un'istadu, organizatzione o cale si siat tipu de grupu influente, pro controllare sa libertade de espressione. Puru si podet cunsiderare sa censura comente unu protzessu negativu chi si faghet de calicuna cosa, mancari tenet sa tendèntzia a fàghere chi si proibat chi custa cosa siat ammostada ca si creet chi non si depet ischire. Sa tzensura criminalizat determinados atos o sa comunicatzione sua. In unu sentidu modernu, sa tzensura cunsistet in cale si siat tentativu de proibire s'informatzione, sos puntos diferentes de vista o formas de espressione comente s'arte o s'allega vulgare, intre àteros. Sa tzensura s'acumprit cun sa finalidade de mantènnere su status quo, controllende s'isvilupu de una sotziedade, o supriminde la disconformitade de unu pòpulu assugetadu. Est comuna meda sa tzensura in sa religione, sos clubs e de àteros grupos sotziales, mescamente pro sos guvernos. Sende gasi, puru esistent medas grupos in defensa de sos deretos tziviles, opostos a distintas formas de tzensura.

Sa Die Mundiale pro sa Libertade de imprenta si festat su 3 de maju, chi est s'anniversàriu de sa Declaratzione de Windhoek, de su 1991.

Sa tzensura podet èssere esplìtzita, comente una lege aprovada pro non permìtere chi determinadas informatziones siant publicadas o difùndidas (pro esempru, in Austràlia, sa legislatzione est de sas prus restritivas de su mundu otzidentale, mancari non s'àplicat; o in majore mesura in sa Tzina, chi a bortas no at permìtidu s'intrada a determinadas pàginas web), o implìtzita, comente l'intimidatzione guvernativa o sa tzensura populare, suta sa cale sa gente tenet timoria de espressare o amparare a opiniones cuncretas pro timorìa de pèrdere sa vida, su traballu, sa positzione in sa sotziedade.

Sa tzensura est un'aspetu tìpicu de sas ditaduras e de àteros sistemas polìticos autoritàrios. Sistemas polìticos comente sos de sa Germània nazista, s'Itàlia fascista o s'Ispagna franchista sunt esempros traditzionales de istados cun una tzensura istitutzionalizada e aplicada a medas àmbitos sotziales de custos istados. In sos paisos apòsitamente reconnotos che democràticos, est in generale meda prus pagu istitutzionalizada, sende chi in custos paisos si dat bastante importàntzia a sa libertade de espressione.

Aici e totu, b'ant casos de tzensura in paisos chi tenent guvernos aparentemente democràticos, e non petzi in sas amministratziones natzionales suas, si nono chi, in prus, sas sobras contra sa libertade de imprenta si bident in sas amministratziones munitzipales e comunales. In custu casu, s'utilizant mèdios de pressione prus sutiles, comente eliminare programmas crìticos cun su guvernu, giai siat diretamente in sos mèdios de comunicatzione comente televisiones o ràdios pùblicos, o pro parte de pressiones polìticas e econòmicas in sos organismos de diretzione privados.

A in antis de casos comente custos, diversos pensadores cunsìderant chi sos mètodos noos de censura includent àteros tentativos de eliminare prospetivas o ideas, comente sa propaganda, sa manipulatzione de sos mèdios de comunicatzione, sas relatziones pùblicas o la disinformatzione. Mètodos chi, tutu paris, funtzionant semenende informatzione ingannosa, cosa chi faghet su pùblicu prus pagu a àteras ideas.

A bortas, un'informatzione ispetzìfica e ùnica, s'esistèntzia de sa cale agiomai no est connota dae su pùblicu, est mantenta in sa situatzione de aprossimatzione sutile dae sa tzensura chi si dda cunsìderat "suversiva" o "incresciosa".

Àteros intendent cun ʈzensura sa supressione de atzessu a sos mèdios de comunicatzione a banda de agèntzias guvernativas comente sa Cumissione Federale de sas Comunicatziones in sos Istados Unidos de Amèrica, de unu periòdicu chi non pùblicat cummentos cun sos cales non siat de acòrdiu s'editora, o una sala de cunferèntzias chi non si lasset locare dae un'oratore in piessignu. Custa positzione est cuntierrada dae àteros, comente ispricat Ayn Rand.

Sos "amparos de datos o informatzione" e sos sistemas de cumpartzidura de artzivos, comente Freenet o àteros, podent fàghere prus difìtzile sa tzensura. Mancari fatos comente s'espulsione de un'utente de una tzarrada, pro determinadas opiniones, (semper chi non siant pro ofesas, dae chi custos si diant pòdere cunsiderare unu tipu de agressione conca a àteros utentes) àteru non faghent si nono favorire sa tzensura.

Su boicotàgiu no intrat intro de sa definitzione de sa tzensura, ca sa tzensura est unu blocu dae su pàdere e su boicotàgiu est unu blocu dae una petitzione.

Artìculos ligados

Propaganda
Finlandizatzione (forma de autotzensura)