Open main menu

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

partzidura in grupos de is limbas islavas: in birde sas orientales, in birde craru sas otzidentales, in birde iscuru sas meridionales

Is limbas islavas sunt unu grupu de limbas indo-europeas faeddadas dae sos pòpulos islàvos. Si pentzat chi derìvent dae una proto-limba narada proto-islavu de s'Edade Mèdia, chi si pentzat derìvet issa e totu dae su prus antigu proto-balto-islavu, chi diat annatare is limbas islavas cun is limbas bàlticas in sinu a sa famìllia indo-europea.

Is limbas islavas sunt partzidas in tres suta-grupos: orientales, otzidentales, meridionales, chi in s'impare costiuent prus che binti limbas definidas. De custas, deghe tenet a su mancu unu millione de faeddadores e istatus ufitziale che limbas natzionales de sos paisos in ue sunt faeddadas de sa majoria de sos bividores: russu, bielorussu e ucrainu (de su grupu orientale), polacu, cecu, islovacu (de su grupu otzidentale), islovenu, serbu-croatu, matzèdonu, bùlgaru (de su grupu meridionale).

Sa isparghidura geogràfica de is limbas islavas atuale amuntat s'Europa orientale, is Balcanos, s'Europa tzentrale e totu su territòriu de sa Rùssia, chi contat duncas s'Àsia tzentale e setentrionale. Is emigrados andant a costituire minorias isoladas in totu su mundu. SU nùmeru de faeddadores de totu is limbas islavas pigadas impare est istimadu de azùnghere a unos 315 milliones de pessones. Contrassemper a s'istèrrida manna, cada limba islava si diferèntziat s'una cun s'àtera meda prus pagu chi non is limbas germànicas e is limbas romanzas is unas cun is àteras.