Montes Carpatzos

Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Coordinadas: 47°00′N 25°30′E / 47°N 25.5°E47; 25.5

Is montes Carpatzos o simpremente Carpatzos (in cecu, polonesu e islovacu: Karpaty; in ungheresu: Kárpátok; in rumenu: Carpați; in serbu: Карпати o Karpati; in ucrainu: Карпати, Karpaty; in tedescu Karpaten)[1] sunt unu sistema montosu de s'Europa orientale chi format unu arcu mannu de 1500 km de longària e unos 150 km de ladiore mèdiu, a longu a longu de is fronteras de Àustria, Repùblica Ceca, Islovàchia, Polònia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Sèrbia e norte de Ungheria, cosa chi nde faghet sa segunda cadena de montes prus longa de Europa a pustis de sos Alpes iscandìnavos, (chi lompent a 1700 km). In is Carpatzos s'agatant is populatziones europeas prus mannas de ursu murinu, lupu europeu, camussa e lintze, cun sa cuntzentratzione prus manna in Romania,[2][3][4][5] e prus de su tres unu de totu sas ispètzies de prantas de Europa.[6]​ Is Carpatzos cuntzentrat fintzas abbas termales e minerales. Sa Romania tenet su tres unu de su totale europeu de custas abbas[7][8] e est su segundu paisu cun superfìtzie prus manna de padentes vìrgines de su continente a pustis de sa Rùssia, cun 250 000 ètaros (65%), de is cales sa majoria s'agatat in is Carpatzos.[9]​ ​

Montes Carpatzos
Example alt text
Foto satellitare
Posidura Europa
Caraterìsticas
Longària 1.500 km2
Ladiore 500 km
Superfìtzie 190.000 km2
Artària màssima Gerlachovský štít 2.655 m.s.l.m.
Custu template: càstia  cuntierras  modìfica

Su sistema montosu est formadu dae serras chi formant un'arcu dae sa Repùblica Ceca (3%) in su nord-ovest cara a Islovàchia (17%), Polònia (10%), Ungheria (4%) e Ucraina (11%) fintzas a sa Romania (53%) in s'estu e a is Ghennas de Ferru (in rumenu Porţile de Fier) in su Danùbiu intre Romania e Sèrbia (2%) in su sud. Sa serra prus arta de is Carpatzos est sa de is montes Tatra, a sa frontera intre Polònia e Islovàchia, ue su pitzu prus artu propassat is 2600 metros. Su segundu pitzu prus artu s'agatat in is Carpatzos orientales rumenos, su monte Moldoveanu (2.544 m s.l.m.).

Is Carpatzos sunt normalmente divididos in tres partes printzipales: is Carpatzos otzidentales (Repùblica Ceca, Polònia e Islovàchia), is tzentrales (sud-est de Polònia, estu de Islovàchia, Ucraina e Romania) e sos orientales (Romania e Sèrbia).[10] Is tzitades prus de importu de is Carpatzos sunt Bratislava e Košice, in Islovàchia; Cracòvia in Polònia; Cluj-Napoca, Sibiu e Braşov in Romania; Miskolc in Ungheria.

RiferimentosModìfica

  1. (EN) Carpathian Mountains, in stringfixer.com.
  2. (DE) Braunbär (Ursus arctos), in ffh-anhang4.bfn.de.
  3. (EN) Valeria Salvatori, John D C Linnell, Report on the Conservation Status and Threats for Wolf (Canis lupus) in Europe, in researchgate.net.
  4. (EN) Southern Carpathian, in rewildingeurope.com.
  5. (EN) Return of the missing Lynx, in rewildingeurope.com.
  6. (EN) Carpathian Montane Forests, in oneearth.org.
  7. (RO) Bucureşti, staţiune balneară – o glumă bună?, in capital.ro. URL consultadu su 1º freàrgiu 2022 (archiviadu dae s'url originale su 14 martzu 2012).
  8. (RO) REPORTAJUL SAPTAMANII/ Ruinele de la Baile Herculane si Borsec nu mai au nimic de oferit, in zf.ro.
  9. (RO) Salvaţi pădurile virgine!, in jurnalul.ro. URL consultadu su 1º freàrgiu 2022 (archiviadu dae s'url originale su 27 santugaine 2011).
  10. (EN) Carpathian Heritage Society - THE CARPATHIAN MOUNTAINS, in carpathians.pl. URL consultadu su 1º freàrgiu 2022 (archiviadu dae s'url originale su 6 abrile 2010).

Àteros progetosModìfica