Wikipedia

Genotzìdiu culturale de sos Uiguros

Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Is crìticos de su tratamentu tzinesu de sos uiguros ant acusadu su guvernu tzinesu de una polìtica de sinizatzione in su Xinjiang durante su de 21 sèculos, definende custa polìtica un'etnotzìdiu o unu genotzìdiu culturale de sos uiguros.[1][2][3][4][5][6] In piessignu, est istada posta in evidèntzia sa cuntzentratzione de uiguros in is campos de re-educatzione isponsorizados dae s'Istadu (istimada in 1-3 milliones de persones, subra unos 11 milliones de uiguros presentes in Tzina),[7][8][9][10][11][12][13][14][15] sa reprimida de is pràticas religiosas e culturales uiguras[16][17] e is testimonias de presumidas violatziones de is deretos umanos, intre chi isterilizatzione fortzada e contratzetzione (su chi at giùghidu mèdias medas a chistionare de "genotzìdiu demogràficu" pro neghe de s'abasciamentu forte de su tassu de nàschida in àreas de Tzina cun una fita manna de populatzione uigura).[18][13][19][20][21][22]

Manifestatzione pro is deretos de sos Uiguros in Berlinu a primìtziu de su 2020

In intro de s'ONU 23 Istados membros cundennant is polìticas de sa Tzina in su Xinjiang e 54 Paisos ddas apoderant.

Cuntestu istòricu

modìfica

Cunflitu in su Xinjiang

modìfica

Dinastias tzinesas vàrias ant istoricamente esertzitadu su controllu subra partes de su modernu Xinjiang.[23] Sa regione fiat colada suta su domìniu tzinesu modernu a fatu de s'ispaniadura cara a ovest de sa dinastia Qing, chi aiat bidu fintzas is conchistas de su Tibet e de sa Mongòlia.[24]

A pustis de sa bochidura in su 1928 de Yang Zengxin, su guvernadore de su Khanadu Kumul semi-autònomu in su Xinjiang orientale, suta sa Repùblica de Tzina, Jin Shuren, fiat sutzèdidu a Yang che guvernadore de su Khanadu. A sa morte de su Kamul Khan Maqsud Shah in su 1930, Jin aiat abolidu in manera cumprida su Khanadu e aiat pigadu su controllu de sa regione che a sennore de sa gherra.[25] In su 1933, sa prima repùblica de Turkestan orientale fiat fundada durante sa rebellia Kumul.[26] In su 1934, sa Prima Repùblica de su Turkestan fiat conchistada dae su sennore de sa gherra Sheng Shicai cun s'agiudu de s'Unione Soviètica in antis chi Sheng si torraret a apaghiare cun sa Repùblica de Tzina, in su 1942.[27] In su 1944, sa rebellia Ili aiat batidu a sa segunda repùblica de Turkestan orientale, dipendente de s'Unione Soviètica pro su cummèrtziu, sas armas e su "tàtzitu cunsensu" pro s'esistèntzia sua in antis de èssere surbida in sa Repùblica Populare Tzinesa in su 1949.[28]

De sos annos '50 a sos annos '70, su guvernu tzinesu aiat isponsorizadu una migratzione de massa de tzinesos Han in sa regione e aiat introduidu una sèrie de polìticas pro suprimire s'identidade culturale e sa religione de sos uiguros.[29] Durante custu perìodu fiant bessidas a pitzu organizatziones separatistas uiguras vàrias cun unu potentziale amparu de s'Unione Soviètica, cun su Partidu populare de su Turkestan orientale chi fiat su prus mannu in su 1968.[30] Durante sos annos '70, is sovièticos sustentaiant su Fronte rivolutzionàriu unidu de su Turkestan orientale (URFET) in funtzione anti-tzinesa.[31]

In su 1997, una retada de sa politzia e s'esecutzione de 30 suspetados separatistas durante su Ramadan aiat batidu a manifestatziones mannas in su freàrgiu 1997 chi aiant portadu a s'intzidente de Ghulja, una repressione violenta a banda de s'Esèrtzitu populare de liberatzione tzinesa chi aiat fatu a su nessi noe mortos.[32] Custu aiat batidu a un'escalation: is atentados in is postales de Ürümqi a sa fine de su mese diant ochire a noe persones cun responsabilidades reconnotas dae is grupos de esiliados uiguros.[33] In su mese de martzu 1997, una bomba in unu postale aiat ochidu duas persones cun responsabilidades rivendicadas dae is separatistas uiguros e de s'Organizatzione pro sa libertade de su Turkistan orientale cun sede in Turchia.[34]

In su mese de trìulas de su 2009, in su Xinjiang fiant tzocados avolotos in resposta a una perrica violenta intre traballadores uiguros e tzinesos Han in una fàbrica chi aiant provocadu prus de chentu mortos.[35] A pustis de sos abbolotos, unos uiguros terroristas aiant ochidu dusinas de tzinesos Han in atacos coordinados dae su 2009 a su 2016,[36][37] comente pro esempru s'atacu cun gurteddu in su martzu 2014 in s'istatzione ferruviària de Kunming.[38] Is atacos fiant istados ghiados dae separatistas uiguros, carchiunu ordingiadu dae s'organizatzione terroristica disinnada dae is Natziones Unidas[39] Su Partidu Islàmicu de Turkistan (ex Movimentu Islàmicu de Turkistan Orientale).[40][41][42][43] In s'èsteru, in su 2016 terroristas uiguros ant bombardadu s'ambasciada tzinesa in Kirghisistàn; in su 2014, ant ochidu 25 persones in un'atacu a unu santuàriu thailandesu pobulare intre is turistas tzinesos.[44]

Durante su picu de sa gherra tzivile siriana (2011-2017), unos cantos millis de uiguros de Tzina (subra prus 11 milliones de uiguros in Tzina) sunt andados a Sìria e si sunt unidos a s'ISIS e a Al Qaeda.[45][46] Is cumbatentes uiguros boliant imparare sas abilidades de cumbatimentu e torrare a Tzina.[47] Fintzas unos 50.000 uiguros si sunt trasladados a Turchia, pro s'in prus in tzitades a costadu de sa làcana cun Sìria.[48]

Polìticas guvernativas

modìfica
 
Traballos de politzia in su Xinjiang chi creschent cun is campos de internamentu
 
Nùmeru de ofertas guvernamentales de apaltu ligadas a sa re-educatzione in su Xinjiang dae su mese de abrile 2016 a su de maju 2018, basadu subra datos de sa Jamestown Foundation.

"Campagna Strike Hard contra su terrorismu violentu" de inghitzu

modìfica

In s'abrile 2010, a pustis de sos avolotos Ürümqi de su trìulas 2009, Zhang Chunxian at remplasadu s'ex cabu de su Partidu Comunista Wang Lequan, chi fiat abarradu a segus de is polìticas religiosas in su Xinjiang pro 14 annos.[49] In su mese de maju de su 2014, sa Tzina at afiladu sa "Campagna Strike Hard contra su terrorismu violentu" in su Xinjiang in resposta a is tensiones creschende intre is tzinesos Han e sa populatzione uigura de su Xinjiang etotu.[50] Annuntziende sa campagna, su leader tzinesu Xi Jinping aiat afirmadu ca "sa pràtica at dimustradu ca s'istrategia de guvernu de su partidu nostru in su Xinjiang est curreta e depet èssere mantenta a longu tèrmine". Fiat su maju 2014[51].

Regulamentu de su 2017

modìfica

Proibitziones e regulamentos noos sunt istados ativados su 1° abrile 2017. Barbas longas e bestire mucadores in pùblicu fiant ambos proibidos.[52] Non castiare sa televisione istatale o iscurtare trasmissiones radiofònicas, si refudare de sighire is polìticas de pranificatzione familiare o si refudare de cunsentire a is fìgios de cosa sua de frecuentare sas iscolas istatales sunt istados fatos totus cumportamentos proibidos.[52] Dare a unu pipiu unu nùmene chi "esageraret su fervore religiosu", comente a Mauma, est istadu fatu illegale. Paris cun custu, medas moscheas sunt istadas derrùidas o distrùidas.[52]

Is isfortzos pro sa "re-educatzione" sunt incumentzados in su 2014 e sunt istados ammaniados in su 2017.[53][54] Sunt istados fraigados campos de presonia pro s'allògiu de sos istudiantes de is programmas de re-educatzione, sa majoria de is cales sunt uiguros. Su guvernu tzinesu no at reconnotu s'esistèntzia issoro fintzas a su 2018 e ddos at definidos "tzentros de imparu e formatzione professionale".[53] Custu nùmene est istadu cambiadu in "tzentros de formatzione professionale" in su 2019. Is mannàrias de is campos sunt triplicadas dae su 2018 a su 2019 mancari su guvernu tzinesu apat afirmadu chi sa majoria de is detentos fiat istada torrada a lassare.[53]

Giustificatzione de s'"anti-terrorismu"

modìfica

Sa Tzina at usadu sa "gherra a su terrore" globale de sos annos 2000 pro incuadrare totu sos iscussertos separatistas e ètnicos che a atos de terrorismu islamista pro legitimare is polìticas suas contra s'insurretzione in su Xinjiang.[55]

In su mese de austu de su 2018, su Comitadu de is Natziones Unidas pro s'eliminatzione de sa discriminatzione ratziale at denuntziadu sa "definitzione ampra de terrorismu e riferimentos vagos a s'estremismu" impreada dae sa legislatzione tzinesa, rilevende comente ddoe aiant numerosos signaladuras de detentzione de unu nùmeru mannu de uiguros ètnicos e de unas àteras minorias musulmanas cun su "pretestu de cuntrastare su terrorismu".[56]

In su 2019, su comitadu de redatzione de su Wall Street Journal, Sam Brownback e Nathan Sales ant afirmadu ca su guvernu tzinesu impreat costantemente s'"antiterrorismu" che pretestu pro sa suprimida culturale e is violatziones de is deretos umanos.[57][58]

Efetos culturales

modìfica
 
Moschea in Tuyoq

Moscheas

modìfica

Segundu Pechinu, ddoe sunt unas 24.400 moscheas in su Xinjiang, una mèdia de una moschea ogni 530 musulmanos.[59]

In su 2005, Human Rights Watch at referidu ca "sas informatziones isparghinadas in is fontes ufitziales sugerint ca sa ritorsione" contra de is moscheas no isponsorizadas dae s'Istadu tzinesu fiat prevalente, e ca su segretàriu de su partidu de su Xinjiang at afirmadu ca sos uiguros "non diant dèpere fraigae logos pro fainas religiosas noos".[60] Su guvernu tzinesu at proibidu a is minores de partetzipare a fainas religiosas in su Xinjiang de una manera chi, segundu Human Rights Watch, "non tenet fundamentu perunu in sa lege tzinesa".[60]

Segundu un' anàlisi de su The Guardian, prus de su de tres unu de is moscheas e de is sitos religiosos in Tzina at padèssidu "disacatos istruturales significativos" intre su 2016 e su 2018, cun tzirca su ses unu de totu is moscheas e is santuàrios arrasados in manera cumprida.[61] Custu includet sa tumba de s'Imam Asim, una tumba de làdire in su desertu de su Taklamakan. Segundu The Guardian, is musulmanos uiguros creent ca repìtidos pelligrinàgios a sa tumba diant acumprire a s'òbligu de unu musulmanu de cumpletare s'Hajj.[61]

Segundu su The Guardian, unu giornalista chi at bisitadu sa regione orientale de Qumul in su 2017 at imparadu dae funtzionàrios locales ca prus 200 de sas 800 moscheas in sa regione sunt istadas distrùidas e ca prus de 500 diant èssere istadas derrùidas in su 2018.[62]

Unu raportu de sa CNN de su 2019 at ipotizadu chi dusinas de moscheas siant istadas distrùidas durante sa repressione de sa Tzina.

Formatzione iscolàstica

modìfica

In su 2011, sas iscolas de su Xinjiang sunt passadas a s'"imparu bilìngue". Sa majoria de s'imaramentu acontesset in tzinesu mandarinu, cun petzi pagas oras pro chida dedicadas a sa literadura uigura. Mancari s'ènfasi subra de s"annestru bilìngue", a pagos pipios tzinesos Han si dd'imparat a faeddare uiguru.[63]

Is istudiantes uiguros annotamala sunt imbiados semper prus s'ispissu a iscolas residentziales a tesu dae is comunidades issoro de orìgine, in ue podent faeddare uiguru.[64]

Segundu unu raportu de su 2020 de Ràdiu Free Àsia, s'imparu monolingue in tzinesu mandarinu est istadu introduidu in una iscola superiore influente de Kashgar chi in pretzedèntzia fruniat imparu bilìngue.[65]

Presoneris acadèmicos e religiosos

modìfica

S'Uyghur Human Rights Project at identificadu a su nessi 386 intelletuales uiguros chi sunt istados detentos e isparèssidos dae su cumintzu de su 2017 che a vìtimas de sa campagna massitza de repressione etno-religiosa giuta dae su guvernu tzinesu in sa pàtria uigura.[66]

S'economista uiguru Ilham Tohti est istadu cundennadu a s'ergàstulu in su 2014. Amnesty International at definidu sa cundenna sua ingiustificata e abbergongiosa.[67] Fintzas Rahile Dawut, un'importante antropòlogu uiguru chi at istudiadu e cunservadu santuàrios islàmicos, càntigos traditzionales e folklore, est istadu impresonadu.[68]

Segundu Ràdiu Free Àsia, su guvernu tzinesu tenet impresonados s'imam uiguru Abduheber Ahmet a pustis de àere portadu su fìgiu a un'iscola religiosa no autorizada dae s'Istadu tzinesu. Ahmet fiat istadu pretzedentemente laudadu de Tzina che a un'imam "a chimbe isteddos", ma in su 2018 est istadu cundennadu a ultres chimbe annos de presone pro s'atzione sua.[69]

Campusantos

modìfica

In su cabudanni 2019, s'Agence France-Presse (AFP) at bisitadu 13 campusantos distrùidos in bator tzitades e at assistidu a ossos iscobertos chi abarraiant galu in 4 de issos. Pro mèdiu de s'esàmene de sas immàgines satellitares, s'agèntzia de imprenta at istabilidu ca sa campagna de destruidura grae fiat ativa de prus de unos deghe annos.[70] Segundu unu pretzedente raportu de s'AFP, tres campusantos in sa contea de Xayar fiant intre dusinas de campusantos uiguros distrùidos in su Xinjiang intre su 2017 e su 2019. Is ossos umanos batidos a sa lughe de is campusantos in sa contea de Xayar sunt istados iscartados.[71][72] In su ghennàrgiu 2020, unu raportu de sa CNN basadu subra s'anàlisi de sas immàgines satellitares de Google Maps at afirmadu ca sas autoridades tzinesas ant distrùidu prus de 100 campusantos in su Xinjiang, massimamente uiguros. Sa CNN at colligadu sa destruidura de is campusantos a sa campagna de su guvernu pro controllare sos uiguros e is musulmanos in manera prus ampra. Su guvernu tzinesu definit su campusantu e sa destruidura de is tumbas "re-collocatziones" e afirmat ca is mortos torrant a èssere interrados in campusantos noos istandardizados.[73][74]

Intre is campusantos distrùidos b'at su Campusantu Sultanim (37°07′02″N 79°56′04″E), su campusantu istòricu uiguru tzentrale cun ingènneros de interros e prus santuàriu sacru in sa tzitade de Hotan, chi est istadu derrùidu e cunvertidu in parchègiu intre su 2018 e su 2019.[75][76][77][78][79] Sa CGTN, unu canale internatzionale de propiedade istatale tzinesa afiliadu a su Partidu Comunista Tzinesu, at afirmadu chi is tumbas siant istadas trasladadas.[80]

Intzentivos a is cojas

modìfica
 
Retratu de una fèmina uigura de su Xinjiang

Segundu s'isperta de istùdios de gènere Leta Hong Fincher, su guvernu tzinesu at ofertu a is parigas uiguras intzentivos pro tènnere prus pagu fìgios e de manera chi is fèminas si còjuent cun persones a foras de s'etnia issoro.[81] Segundu su moderadore de su progetu Uyghur Human Rights Project,[82] Zubayra Shamseden, su guvernu tzinesu "bolet burrare sa cultura e s'identidade uigura torrende a fàghere is fèminas de cosa sua".[83]

Is cojas intre uiguros e tzinesos Han sunt incoragidos cun sussìdios de su guvernu. In s'austu de su 2014, sas autoridades locales de sa contea de Cherchen (contea de Qiemo) ant annuntziadu: "Medidas de intzentivatzione pro incoragire is cojas ammesturadas uiguros-tzinesos", inclùidu un'acumpensu in contantes de 10.000 CNY (unos 1.450 dollaros IMPREAT) a s'annu pro is primos chimbe annos a tales parigas cojuadas e tratamentu preferentziale in àmbitu de traballu e abitativu prus imparu gratis pro is parigas, is babos e is mamas e figiàmene. Su secretàriu de su PCC de sa contea Zhu Xin at osservadu:[84]

Sa defensa nostra de is cojas ammesturadas promovet s'energia positiva... Isceti promovende sa criatzione de un'istrutura sotziale e un'ambiente comunitàriu in ue totu is grupos ètnicos siant achiridos su unu in s'àteru... podemus promòvere sa unidade manna, sa fusione ètnica e s'isvilupu de totu is grupos ètnicos in su Xinjiang, e in fines realizare su bisu nostru tzinesu de ingiovanessimentu de sa natzione tzinesa nostra.

In su mese de santugaine 2017, in sa pàgina de is social mèdia de sa contea de Lop est istada tzelebrada sa coja de unu tzinesu Han[[ de sa provìntzia de Henan cun una fèmina uigura de sa contea de Lop:[85]

Ant a lassare chi s'unidade ètnica frorat pro semper in is coros issoro, Lassa chi s'unidade ètnica si fatzat sa petza pròpia e sàmbene pròpiu.

Darren Byler, un'antropòlogu e espertu de Tzina acanta s'Universidade de Washington, at afirmadu ca una campagna in is social mèdia in su 2020 pro cojuare 100 fèminas uiguras cun òmines tzinesos Han at inditadu comente "una tzerta dinàmica de pòdere razializadu faghet parte de custu protzessu", cummentende, "Paret chi custu siat un'isfortzu pro prodùere una assimilatzione prus manna e abasciare sa diferèntzia ètnica traghende a sos uiguros in relatziones dominadas dae sos Han".[86]

In su mese de martzu 2017, Salamet Memetimin, de etnia uigura e segretàriu de su Partidu Comunista pro sa bidda de Bekchan in sa contea de Qira, est istadu bogadu dae s'incàrrigu pro pigare is votos de coja Nikah in domo sua.[87] In is intervistas cun Ràdios Free Àsia in su 2020, is residentes e is funtzionàrios de sa contea de Shufu, in sa prefetura de Kashgar, ant afirmadu ca no fiat prus possìbile esecutare is ritos traditzionales de sa coja uigura nikah in sa contea.[88]

Bestimentas

modìfica

Is autoridades tzinesas disincoràgent s'impreu de foulard, mucadores e àteros bestires islàmicos in sa regione. Su 20 maju de su 2014 est tzocada una protesta in Alakaga, in sa contea de Kuqa, prefetura de Aksu, cando 25 fèminas e istudiantes sunt istadas arrestadas pro portare su mucadore. Segundu unu funtzionàriu locale, ddoe at apidu duos mortos e chimbe feridos cando sa politzia ispetziale armada at isparadu a subra de is manifestantes. A pustis, un'iscuadra de su Washington Post est istada arrestada in Alakaga e a sa fine deportata dae sa regione.[89][90][91][92]

Nùmenes de pipios

modìfica

Segundu Ràdio Free Àsia, in su 2015 in Hotan est istadu promulgadu un'elencu de nùmenes proibidos pro is pipios naradu "Règulas de denumenatzione pro is minorias ètnicas", bandende nùmenes de significadu potentzialmente religiosu intre cales Islam, Coranu, Meca, Jihad, Imam, Saddam, Hajj e Medina. S'impreu de s'elencu est istadu a pustis estèrridu a totu su Xinjiang.[93]

Acusas de violatziones de is deretos umanos

modìfica

In intro de is campos de internamentu

modìfica

Tortura

modìfica

Human Rights Watch, un' organizatzione sena fine de lùcuru cun sede in New York, at denuntziadu "abusos isparghinados", intre cales tortura e protzessos ingiustos, de sos uiguros.[94]

Mihrigul Tursun, una mama uigura giòvana, at naradu de èssere istada "torturada e sutaposta a unas àteras cunditziones brutales...". Est istada drogada, interrogada durante dies chentza de dormire, acapiada a una cadira e iscossada dae s'eletritzidade. Fiat sa de tres bortas chi fiat mandada a unu campu dae su 2015. Tursun at naradu a is giornalistas ca s'ammentat de comente is inchisidores ddi naraiant: "Èssere uigura est unu crìmene".[95] Unu àteru detentu in passadu, Kayrat Samarkand, at naradu ca "M'ant fatu bestire cun is chi naramt 'bestires de ferru, unu bestire de metallu chi pesaiat prus de 50 libras... At costrintu is bratzos mios e sas ancas mias in una posidura tiesa. Non resissia a mi mòere pro nudda e s'ischina sufriat in manera orrorosa... Ant fatu bestire a is persones cun custa cosa pro iscagiare s'ispìritu issoro. A pustis de 12 oras, mi sei fatu aici modde, mudu e legale".[96]

Isterilizatziones obligatòrias e contratzetiones

modìfica

Zumrat Dwut, una fèmina uigura, at afirmadu de èssere istada isterilizada cun sa fortza durante sa permanèntzia in unu campu, in antis chi su maridu esseret capatzu de nche dda bogare peri rechestas a is diplomàticos pakistanos.[97] Mancari Dwut no ispetzìficat comente siat istada isterilizada, unas àteras fèminas contant de àere retzidu cun sa fortza unos imprantos contratzetivos.[98][99][100]

S'Heritage Foundation at referidu ca is funtzionàrios ant custrintu is fèminas uiguras a pigare drogas disconnotas e bufare una ispètzie de lìchidu biancu chi ddi at causadu sa pèrdida de connoschimentu e a bortas dd'at causadu s'interrutzione de su mènstruu.[101]

Isciacuadura de su cherbeddu

modìfica

Kayrat Samarkand at descritu sa routine de su campu in un'artìculu pro NPR: "Foras de bìvere in bighinados istrintos, narat ca is detentos depiant cantare cantzones pro lodare su leader tzinesu Xi Jinping in antis de pòdere papare. Narat ca is detentos sunt istados custrintos a ammentare un'elencu de sas a chi narant "126 fàulas" subra sa religione: "Sa religione est òpiu, sa religione est mala, non depes crèere in niuna religione, depes crèere in su Partidu Comunista", ammentat. "Isceti su Partidu Comunista ti depet pòdere portare a unu benidore radiosu".[102]

Documentos indennentados a su New York Times dae unu funtzionàriu anònimu tzinesu cussigiaiant chi "chi sos istudiantes diant àere pedidu chi is babos issoro fiant isparèssidos aiant commitidu unu crìmene, ddi diat èssere istadu naradu ca no, ma petzi ca su pensamentu issoro fiat istadu infetadu dae pensamentos malesanos. Sa libertade est possìbile isceti cando custu "virus" in su pensamentu issoro siat istadu irraighinadu e sunt in bona salude".[103]

S'Heritage Foundation at referidu ca "is pipios is cales babos siant detentos in is campos ddos mandant fatu·fatu a orfanotròfios istatales e sutapostos a isciacuadura de su cherbeddu pro ismentigare is raighinas ètnicas issoro. Fintzas chi is babos issoro non sunt detentos, is pipios uiguros si depent trasladare a sa Tzina interna e si nche immrghere in sa cultura Han segundu sa polìtica de is "classes de su Xinjiang" de su guvernu tzinesu".[104]

Traballu tostu e fadiosu

modìfica

Segundu Quartz, sa regione de su Xinjiang est descrita che unu "“gulag de su cotone" in ue su traballu cartzeràriu est presente in totu is fases de sa filiera de su cotone...".[105]

Tahir Hamut, unu musulmanu uiguru, at traballadu in unu campu de traballu durante s'iscola elementare cando fiat pipiu, e a fatu at traballadu in unu campu de re-educazione de mannu, acumprende tareas comente boddire cotone, ispajare giarra e fraigare matones. "Totu sunt custrintos a fàghere totu is tipos de traballos fortzados o a acarare su castigu", at naradu. "Cale si siat non siat capatzu de acabare is tareas de cosa sua at a èssere iscutu".[106]

Foras de is campos de internamentu

modìfica

IUD e controllu de is nàschidas

modìfica

Segundu su chircadore Adrian Zenz, su 80% de totu is poniduras de IUD in Tzina in su 2018 sunt istadas esecutadas in su Xinjiang, mancari sa regione costituet isceti su 1,8% de sa populatzione tzinesa.[107][108][109] Sende gasi, sas istatìsticas publicamente disponìbiles de sa Cummissione sanitària natzionale inditant ca sa tzifra efetiva est de sa 8,7% (in ogni manera una proportzione arta in cumparàntzia cun sa populatzione de sa regione);[110] batende su tabloid tzinesu controlladu dae s'istadu Global Times a criticare s'afirmatzione de sa 80% de Zenz, concuende ca "non si podet arribare a niunu càrculu, chi non ponende male su puntu detzimale".[111]

Cunvivèntzia fortzada e abortu

modìfica

In su 2018, is dipendentes pùblicos tzinesos ant incumentzadu is permanèntzias domitziliares obligatòrias cun famìlias uiguras pro sos agiudos a s'assimilatzione.[112]

Una fèmina prìngia de 37 annos de sa regione de su Xinjiang at decraradu de àere intentadu de renuntziare a sa tzitadinàntzia tzinesa pro bìvere in Kazachistàn, ma su guvernu tzinesu ddi at naradu ca depiat torrare a Tzina pro cumpletare su protzessu. At padèssidu un'abortu chi reteniat chi èsseret pretzisu pro impeire s'impresonamentu de frade.[113]

Regorta de òrganos

modìfica

Ethan Gutmann, unu collega de su think tank cunservadore Foundation for Defense of Democracies e osservadore de Tzina, at concluidu ca s'isplantu de òrganos dae presoneris de cussèntzia s'est fatu prevalente cando is membros de su grupu ètnicu uiguru sunt istados pigados de mìria in repressiones de seguresa e "campagnas tostas meda" durante is'Annos '90. Segundu Gutmann, sa bogada de òrganos de presoneris uiguros est acabada in su 1999 cun membros de su grupu religiosu de su Falun Gong chi ant propassadu sos uiguros che mitzas de òrganos.[114][115][116]

In is annos 2010, sunt torrados a bessire a foras is pessamentos pro su prelevamentu de òrganos de sos uiguros.[117][118] Segundu unu determinu unànime de su China Tribunal, sa Tzina at pessighidu e sutapostu a proas mèdicas is uiguros. Su raportu suo espressaiat pessamentu pro su fatu ca sos uiguros fiant vulneràbiles a su prelevamentu de òrganos, ma non teniant galu proas de s'acontèssere.[119][120][121][122][123][124][125]

Respostas internatzionales

modìfica

Reatziones in s'ONU

modìfica

In su trìulas 2019, 22 paisos ant emìtidu una lìtera giunta in sa de 41 sessiones de su Cussìgiu pro sos deretos umanos de sas Natziones Unidas (UNHRC), cundennende sa detentzione de massa de uiguros e unas àteras minorias in Tzina, pedende a sa Tzina de "parare sa detentzione arbitrària e de is restritziones a sa libertade de movimentu de uiguros e unas àteras comunidades musulmanas e minoritàrias in su Xinjiang".[126][127]

In sa matessi sessione, 50 paisos ant emìtidu una lìtera giunta a amparu de is polìticas tzinesas de su Xinjiang,[128][126] critichende sa pràtica de "polititzizare is chistiones relativas a is deretos umanos". Sa lìtera afirmaiat ca "sa Tzina aiat cumbidadu in su Xinjiang diplomàticos numerosos, funtzionàrios de organizatziones internatzionales e giornalistas" e ca "su chi ant bidu e intèdndiu in su Xinjiang controighiat in manera cumprida cantu aporridu dae is mèdias".[126]

In su santugaine 2019, 23 paisos ant emìtidu una decraratzione giunta a s'ONU esortende sa Tzina a "sustentare sos òbligos suos e impinnios natzionales e internatzionales pro su respetu de is deretos umanos".[129]

In resposta, 54 paisos, intra is cales ditaduras comente a sa Corea de su Nord, ant emìtidu una decraratzione giunta a amparu de is polìticas tzinesas de su Xinjiang. Sa decraratzione "at faeddadu positivamente de is resurtados de is medidas de antiterrorismu e deradicalizatzione in su Xinjiang e at osservadu ca custas medidas ant in efetivamente amparadu is deritos umanos fundamentales de is persones de totu is grupos ètnicos".[128][126][130]

In su freàrgiu 2020, is Natziones Unidas ant pedidu s'atzessu chentza de ostàculos in antis de una proposta de bìsita connoschitiva in sa regione.[131]


Reatziones pro Istadu

modìfica

Europa

modìfica

Ultres a firmare una decraratzione giunta subra is violatziones èticas chi ferrent sa comunidade uigura in su Xinjiang, istados comente a sa Germània e sa Norvègia ant adotadu medidas ulteriores pro espressare sas opiniones issoro subra custu tema. Sa Germània at dillindadamente cumbidadu sa Tzina a frunire s'atzessu a is deretos umanos de is Natziones Unidas a is campos.[132] Annotamala, sa Norvègia at formadu unu grupu de sensibilizatzione contra de is campos de internamentu.[133]

Ìndia

modìfica

In un'artìculu de su 2020 in The Kashmir Magazine, su leader de su Kashmir Hashim Qureshi at sutaliniadu ca sos uiguros sunt postos cun sa fortza in is campos de cuntzentramentu in su Xinjiang, agiunghende: “A is funtzionàrios musulmanos no est permìtidu de si fàghere crèschere sa barba o ofèrrere pregadorias. Is moscheas non podent pesare minaretos artos".[130]

Oriente Mèdiu

modìfica

Medas istados de s'Oriente Mèdiu ant firmadu totus unu documentu de is Natziones Unidas a defensa de is deretos umanos de sa Tzina.[134][135] Unu portaboghe de su ministèriu de sos Èsteros turcu at criticadu is campos,[136] ma su presidente turcu Recep Tayyip Erdogan at a fatu difèndidu sa Tzina durante sa bìsita sua.[137] Fintzas Iràq e Iràn sunt abarrados in mudìmene e ant fintzas firmadu su documentu[138], mentras Aràbia Saudita, Egitu e Turchia sunt istados acusados de deportare sos uiguros a Tzina.[139][140][141][142][143]

Is Emirados Àrabos Unidos ant difèndidu formalmente is rècords subra is deretos umanos de Tzina.[144] Su Qatàr at sustentadu is polìticas de sa Tzina in su Xinjiang fintzas a su 21 austu 2019; est a pustis istadu su primu istadu de Oriente Mèdiu a retirare sa defensa de is campos de su Xinjiang.[145][146][147]

Àfrica tzentrale

modìfica

Sa Repùblica Democràtica de su Congo, su Gabòn, sa Nigèria, sa Somàlia e unos àteros istados de Àfrica tzentrale ant defèndidu a sa Tzina.[134]

Sud-est asiàticu

modìfica

Cambògia, Myanmàr e Filipinas ant firmadu sa defensa formale de is polìticas tzinesas.[134] Thailàndia, Malaìsia e Cambògia ant deportadu uiguros suta pedidu de sa Tzina.[148] In su nadale 2009, su Assòtziu americanu uiguru at espressadu pessamentu pro sa torrada in Tzina de 20 refugiados uiguros de Cambògia.[149]

Noa Zelanda

modìfica

Su primu ministru de sa Noa Zelanda, Jacinda Ardern, at bisitadu Pechinu a pustis de s'isparadòrgiu in sa moschea de Christchurch e at chistionadu in privadu de su Xinjiang cun Xi Jinping. Nudda est bessidu a foras a pitzu dae custos arresonos e Ardern no at aprofundidu in manera ulteriore custu argumentu. Su New York Times at pensadu chi s'aparente farta de pessamentu fiat dèpida a su fatu ca sa Noa Zelanda esportat medas produtos a Tzina, intre cales late, petza e binu. [150]

Pakistàn

modìfica

Un'istùdiu de su guvernu pakistanu at iscobertu ca is giornales cunservadores e sos eclesiàsticos de s'istadu s'oponent a sa reprimida de sos uiguros, pedende fatu·fatu una libertade religiosa prus manna pro sos uiguros. Presentadu su raportu, s'ambasciada tzinesa at pedidu a su Pakistàn de gestire is sentimentos negativos subra sa Tzina a s'internu de su Pakistàn.[151]

Rùssia

modìfica

Sa Rùssia at espressadu s'apoderamentu suo a su tratamentu riservadu dae sa Tzina a sos uiguros in prus ocasiones.[152] At firmadu ambas decraratziones a sas Natziones Unidas (in trìulas e santugaine 2019) a defensa de is polìticas tzinesas de su Xinjiang.[127][129][126]

Istados Unidos

modìfica

Su Cungressu de is Istados Unidos at aprovadu s'Uyghur Human Rights Policy Act in reatzione a is campos de re-educazione.[153][154] S'Assòtziu americanu uiguru at afirmadu ca s'acostamentu militare de Pechinu a su terrorismu in su Xinjiang est terrorismu de Istadu.[155] Su Museu Memoriale de s'Olocàustu de Istados Unidos at emìtidu decraratziones[156][157][158] subra is cunditziones in su Xinjiang iscriende:

Sa campagna de su guvernu tzinesu contra de sos uiguros in su Xinjiang est multiforme e sistemàtica. Est caraterizada dae detentzione de massa, traballu fortzadu e leges discriminatòrias e suportadu dae modalidades de bardiamentu a arta tecnologia.[159]

Notas

modìfica
  1. ↑ (EN) ‘Cultural genocide’: China separating thousands of Muslim children from parents for ‘thought education’, in independent.co.uk.
  2. ↑ (EN) ‘Cultural genocide’ for repressed minority of Uighurs, in thetimes.co.uk.
  3. ↑ (EN) 'The Equivalent of Cultural Genocide', in spiegel.de.
  4. ↑ (EN) Fear and oppression in Xinjiang: China’s war on Uighur culture, in ft.com.
  5. ↑ (EN) The Uyghur Minority in China: A Case Study of Cultural Genocide, Minority Rights and the Insufficiency of the International Legal Framework in Preventing State-Imposed Extinction, in mdpi.com.
  6. ↑ (EN) China's crime against Uyghurs is a form of genocide, in search.informit.com.au.
  7. ↑ (EN) China Detaining Over 1 Million Muslims in Concentration Camps but the World Is Silent, Believer Says, in www.christianpost.com.
  8. ↑ (EN) Authorities in Xinjiang’s Kashgar Detain Uyghurs at ‘Open Political Re-Education Camps’, in Radio Free Asia.
  9. ↑ (EN) Shocking details emerge from China's re-education camps for Muslims, in Axios.
  10. ↑ (EN) Details Emerge About Xinjiang Reeducation Camp System – China Digital Times (CDT), in chinadigitaltimes.net.
  11. ↑ (ZH) 学者：新疆再教育营关人或近百万 警察抓人有指标, in 美国之音.
  12. ↑ (EN) Catherine Putz, The Diplomat, Central Asians Organize to Draw Attention to Xinjiang Camps, in The Diplomat.
  13. ↑ 13.0 13.1 (EN) Woman describes torture, beatings in Chinese detention camp, in AP NEWS.
  14. ↑ (EN) Stewart, China putting minority Muslims in 'concentration camps,' U.S. says, in Reuters (archiviadu dae s'url originale s'8 nadale 2019).
  15. ↑ (EN) ‘The entire Uyghur population is seemingly being treated as suspect’: China’s persecution of its Muslim minority, in Religion and Global Society, 18 cabudanni 2018. URL consultadu su 15 austu 2021.
  16. ↑ (EN) Congressional Research Service, Uyghurs in China (PDF), in Congressional Research Service, 18 làmpadas 2019.
  17. ↑ (EN) Canadian went to China to debunk reports of anti-Muslim repression, but was 'shocked' by treatment of Uyghurs, in National Post.
  18. ↑ (EN) China’s Forced Sterilization of Uighur Women Is Cultural Genocide, in The Heritage Foundation.
  19. ↑ (EN) China 'using birth control' to suppress Uighurs, in BBC News, 29 làmpadas 2020 (archiviadu dae s'url originale su 29 làmpadas 2020).
  20. ↑ (IT) Il "genocidio demografico" degli uiguri, in Il Post, 25 trìulas 2020.
  21. ↑ (IT) Senza religione | La repressione degli uiguri in Cina continua, nel silenzio dei Paesi musulmani, in Linkiesta.it, 31 trìulas 2020.
  22. ↑ (IT) Cina, le donne uigure costrette all'aborto e alla sterilizzazione: «É un genocidio», in www.ilmessaggero.it.
  23. ↑ (EN) Michael E. Clarke, Xinjiang and China's Rise in Central Asia – A History, Taylor & Francis, 8 martzu 2011, p. 16, ISBN 978-1-136-82706-8.
  24. ↑ (EN) James Millward, ‘Reeducating’ Xinjiang’s Muslims, in nybooks.com.
  25. ↑ (EN) Andrew D. Forbes, Warlords and Muslims in Chinese Central Asia: A Political History of Republican Sinkiang 1911–1949 W., illustratedª ed., Cambridge University Press, 1986, ISBN 978-0-521-25514-1.
  26. ↑ (EN) Michael Dillon, Xinjiang and the Expansion of Chinese Communist Power: Kashgar in the Early Twentieth Century, Routledge, 2014, ISBN 978-1-317-64721-8.
  27. ↑ (EN) Starr (a incuru de), Xinjiang: China's Muslim Borderland, illustratedª ed., M.E. Sharpe, 2004, ISBN 978-0-7656-1318-9.
  28. ↑ (EN) Linda Benson, The Ili Rebellion: the Moslem Challenge to Chinese Authority in Xinjiang, 1944–1949, M. E. Sharpe, 1990, ISBN 978-0-87332-509-7.
  29. ↑ (EN) Post 9/11: labeling Uighurs terrorists (PDF), in Human Rights Watch, vol. 17, nº 2, abrile 2005, p. 16 (archiviadu su 17 abrile 2019).
  30. ↑ (EN) Michael E. Clarke, Xinjiang and China's Rise in Central Asia - A History, Taylor & Francis, 2011, p. 69, ISBN 978-1-136-82706-8.
  31. ↑ (EN) Reed e Diana Raschke, The ETIM: China's Islamic Militants and the Global Terrorist Threat, ABC-CLIO, 2010, p. 37, ISBN 978-0-313-36540-9.
  32. ↑ (EN) China: Human Rights Concerns in Xinjiang, in Human Rights Watch. URL consultadu su 30 cabudanni 2020 (archiviadu dae s'url originale su 12 santandria 2008).
  33. ↑ (EN) Millward, Eurasian Crossroads: A History of Xinjiang, illustratedª ed., Columbia University Press, 2007, ISBN 978-0-231-13924-3.
  34. ↑ (EN) Mahesh Ranjan Debata, China's Minorities: Ethnic-religious Separatism in Xinjiang, Pentagon Press, 2007, p. 170, ISBN 978-81-8274-325-0.
  35. ↑ (EN) Tania Branigan e Jonathan Watts, Muslim Uighurs riot as ethnic tensions rise in China, in The Guardian (London), 5 trìulas 2009 (archiviadu dae s'url originale su 7 cabudanni 2013).
  36. ↑ (EN) Wary Of Unrest Among Uighur Minority, China Locks Down Xinjiang Region, in NPR, 26 cabudanni 2017 (archiviadu dae s'url originale su 3 freàrgiu 2020).
    «In the years that followed, Uighur terrorists killed dozens of Han Chinese in brutal, coordinated attacks at train stations and government offices. A few Uighurs have joined ISIS, and Chinese authorities are worried about more attacks on Chinese soil.».
  37. ↑ (EN) China created a new terrorist threat by repressing secessionist fervor in its western frontier, in Quartz.
  38. ↑ (EN) Deadly Terrorist Attack in Southwestern China Blamed on Separatist Muslim Uighurs, in world.time.com. URL consultadu su 30 cabudanni 2020 (archiviadu dae s'url originale su 3 martzu 2014).
  39. ↑ (EN) UNPAN, Governance Asia-Pacific Watch, in unpan1.un.org (archiviadu dae s'url originale su 29 austu 2007).
  40. ↑ (EN) Adrien Morin, Is China's Counterterrorism Policy in Xinjiang Working?, in The Diplomat, 23 freàrgiu 2017 (archiviadu dae s'url originale su 3 freàrgiu 2020).
    «according to Kyrgyzstan state security, the attack was ordered by Uyghur militants active in Syria and carried out by a member of ETIM.».
  41. ↑ (EN) Leigh Karen, The Uighurs, in Washington Post, 9 santugaine 2019 (archiviadu dae s'url originale su 4 freàrgiu 2020).
    «Tensions erupted in 2009... Attacks by Uighur separatists intensified in the years that followed, with one of the groups that carried them out—the Turkistan Islamic Party—also being credited with having thousands of jihadist fighters in Syria.».
  42. ↑ (EN) Jacob Zenn, The Turkistan Islamic Party in Double-Exile: Geographic and Organizational Divisions in Uighur Jihadis, in Terrorism Monitor, nº 17, 2018 (archiviadu dae s'url originale su 7 abrile 2020).
    «The TIP also claimed several other attacks in China after 2008... the 2011 hit-and-run attack in Kashgar was credibly proven to be organized by the TIP in Afghanistan».
  43. ↑ (EN) Colin P. Clarke, China's Global War on Terrorism, in Slate, 26 austu 2019 (archiviadu dae s'url originale su 3 freàrgiu 2020).
    «Over the past decade, groups advocating separatism for Xinjiang’s Muslim Uighur minority—including the Turkistan Islamic Party and before it, the East Turkistan Islamic Movement—have been linked to numerous low-level attacks using knives and vehicles as weapons.».
  44. ↑ (EN) AP Exclusive: Uighurs fighting in Syria take aim at China, in AP NEWS.
  45. ↑ (EN) Israeli report: Thousands of Chinese jihadists are fighting in Syria, in Ynetnews.
  46. ↑ (EN) Syria says up to 5,000 Chinese Uighurs fighting in militant groups, in Reuters, 11 maju 2017.
  47. ↑ (EN) AP Exclusive: Uighurs fighting in Syria take aim at China, in AP NEWS.
  48. ↑ (EN) Bethan McKernan, 'I miss my homeland': fearful Uighurs celebrate Eid in exile in Turkey, in The Guardian, 24 maju 2020, ISSN 0261-3077 (WC · ACNP).
  49. ↑ (EN) Michael Wines, Wang Lequan Is China's Strongman in Controlling Uighurs (archiviadu dae s'url originale su 15 austu 2018).
  50. ↑ (EN) China Steps Up 'Strike Hard' Campaign in Xinjiang, in Radio Free Asia.
  51. ↑ (EN) Edward Wong, China Moves to Calm Restive Xinjiang Region, in The New York Times, 30 maju 2014. URL consultadu su 15 austu 2021.
  52. ↑ 52.0 52.1 52.2 (EN) Christian Shepherd e Ben Blanchard, China sets rules on beards, veils to combat extremism in Xinjiang, in Reuters, 30 martzu 2017 (archiviadu dae s'url originale su 21 nadale 2019).
  53. ↑ 53.0 53.1 53.2 (EN) China’s Repression of Uyghurs in Xinjiang, in Council on Foreign Relations.
  54. ↑ (EN) Gerry Groot, INTERNMENT AND INDOCTRINATION — XI’S ‘NEW ERA’ IN XINJIANG, ANU Press, 2019, pp. 98–112, ISBN 978-1-76046-280-2. URL consultadu su 15 austu 2021.
  55. ↑ (EN) Marie Trédaniel e Pak K. Lee, Explaining the Chinese framing of the "terrorist" violence in Xinjiang: insights from securitization theory (PDF), in Nationalities Papers, nº 1, 18 cabudanni 2017, pp. 177–195, DOI:10.1080/00905992.2017.1351427, ISSN 0090-5992 (WC · ACNP) (archiviadu dae s'url originale su 27 abrile 2019).
  56. ↑ (EN) UN calls on China to free Uighurs from alleged re-education camps, in Straits Times, 30 austu 2018 (archiviadu dae s'url originale su 13 santugaine 2019).
  57. ↑ (EN) The Editorial Board, Opinion | Beijing’s Secrets of Xinjiang, in Wall Street Journal, 19 santandria 2019. URL consultadu su 15 austu 2021.
  58. ↑ (EN) Nathan Sales e Sam Brownback, China's attack on Uighurs isn't counterterrorism. It's ugly repression., in The Washington Post, 22 maju 2019 (archiviadu dae s'url originale su 20 santandria 2019).
  59. ↑ (EN) China Cables: One mosque for every 530 Muslims in Xinjiang, says Beijing, in Hindustan Times.
  60. ↑ 60.0 60.1 (EN) Devastating Blows: Religious Repression of Uighurs in Xinjiang (PDF), in Human Rights Watch, vol. 17, nº 2, abrile 2005, pp. 1–112 (archiviadu dae s'url originale su 28 abrile 2016).
  61. ↑ 61.0 61.1 (EN) Lily Kuo, Revealed: new evidence of China's mission to raze the mosques of Xinjiang, in The Guardian, 6 maju 2019, ISSN 0261-3077 (WC · ACNP) (archiviadu dae s'url originale su 7 maju 2019).
  62. ↑ (EN) Rachel Harris, Bulldozing mosques: the latest tactic in China's war against Uighur culture | Rachel Harris, in The Guardian, 7 abrile 2019, ISSN 0261-3077 (WC · ACNP) (archiviadu dae s'url originale su 14 nadale 2019).
  63. ↑ Tongue-Tied; Education in Xinjiang, in The Economist, 27 làmpadas 2015.
  64. ↑ (EN) China’s Effort to Silence the Sound of Uyghur, in thediplomat.com.
  65. ↑ (EN) Xinjiang Authorities Institute Mandarin-Only Instruction at Prominent Uyghur High School, in Radio Free Asia.
  66. ↑ (EN) Detained and Disappeared: Intellectuals Under Assault in the Uyghur Homeland, in Uyghur Human Rights Project. URL consultadu su 1º santugaine 2020 (archiviadu dae s'url originale s'11 nadale 2019).
  67. ↑ (EN) Ilham Tohti, in World Uyghur Congress.
  68. ↑ (EN) Austin Ramzy, China Targets Prominent Uighur Intellectuals to Erase an Ethnic Identity, in The New York Times, 5 ghennàrgiu 2019, ISSN 0362-4331 (WC · ACNP) (archiviadu dae s'url originale su 13 nadale 2019).
  69. ↑ (EN) Shohret Hoshur, Xinjiang Authorities Jail Uyghur Imam Who Took Son to Unsanctioned Religious School, in Radio Free Asia.
  70. ↑ (EN) ‘No space to mourn’: the destruction of Uygur graveyards in Xinjiang, in scmp.com.
  71. ↑ (EN) Even in death, Uighurs feel long reach of Chinese state, in France 24.
  72. ↑ (EN) Eva Xiao e Pak Yiu, Even in death, Uighurs feel long reach of Chinese state, in The Japan Times (archiviadu dae s'url originale s'11 santugaine 2019).
  73. ↑ (EN) More than 100 Uyghur graveyards demolished by Chinese authorities, satellite images show, in cnn.com.
  74. ↑ (EN) China has destroyed more than 100 Uighur Muslim graveyards, satellite images show, in independent.co.uk.
  75. ↑ (EN) Matt Rivers, China has destroyed more than 100 Uighur Muslim graveyards, satellite images show, in CNN.
    «The Sultanim Cemetery in the center of Hotan City is one of the most famous ancient cemeteries in Xinjiang. It was destroyed between January to March 2019.».
  76. ↑ (EN) Fred Hiatt, In China, every day is Kristallnacht, in Washington Post (archiviadu dae s'url originale su 1º freàrgiu 2021).
  77. ↑ (EN) Xinjiang Authorities Construct Parking Lot Atop Historic Uyghur Cemetery, in Radio Free Asia.
  78. ↑ (EN) Asim Kashgarian, US: China Targets Uighur Mosques to Eradicate Minority's Faith, in Voice of America.
    «37°7′2.13″N 79°56′2.96″E
    Satellite imagery with a comparative analysis of Sultanim Cemetery in Hotan city, in China's northwest Xinjiang province.»    .
  79. ↑ (EN) Bahram K. Sintash, Demolishing Faith: The Destruction and Desecration of Uyghur Mosques and Shrines (PDF), in Uyghur Human Rights Project.
    «The Sultanim Cemetery has a history of over 1,000 years. King Sultan Satuq Bughra Khan of the Kara-Khanid Khanate (999–1211) conquered Hotan (the Buddhist Kingdom Udun at that time), and spread Islam around 960 AD. During the conquest, four Kara-khan commanders, including Prince Sultan Kilich Khan, were killed and Muslims buried them at this location. Since then, the cemetery has been known as Sultanim Maziri (My Sultan Shrine) and became one of the most important cemeteries among Uyghur Muslims who have paid their respects here for over 1,000 years. In the center, the four commanders’ graves were still there until China completely bulldozed the entire cemetery in 2019. Many religious leaders, scholars and other important people in Hotan’s far and recent history have been buried in this cemetery.».
  80. ↑ (EN) Safe and sound? China launches propaganda blitz to discredit Uyghur #StillNoInfo campaign, in abc.net.au.
  81. ↑ (EN) Leta Hong Fincher, Betraying Big Brother, Verso, 2018, ISBN 978-1-78663-364-4.
  82. ↑ (EN, ZH) Uyghur Human Rights Project, in uhrp.org.
  83. ↑ (EN) Elizabeth M. Lynch, China’s attacks on Uighur women are crimes against humanity, in The Washington Post, 21 santugaine 2019 (archiviadu dae s'url originale su 22 santugaine 2019).
  84. ↑ (EN) Asim Kashgarian, China Video Ad Calls for 100 Uighur Women to ‘Urgently’ Marry Han Men, in Voice of America.
  85. ↑ (EN) China’s Uighurs told to share beds, meals with party members, in Associated Press.
  86. ↑ (EN) Asim Kashgarian, China Video Ad Calls for 100 Uighur Women to ‘Urgently’ Marry Han Men, in Voice of America.
  87. ↑ (EN) 'No Sign' of Kazakh Imam Scheduled For Release From Prison in July, in Radio Free Asia.
    «In March, Xinjiang authorities fired an ethnic Uyghur official for holding her wedding ceremony at home according to Islamic traditions instead of at a government-sanctioned venue. Salamet Memetimin, the communist party secretary for Chaka township’s Bekchan village, in Hotan (in Chinese, Hetian) prefecture’s Chira (Cele) county, was among 97 officials recently charged with disciplinary violations, according to an April 10 report by the state-run Hotan Daily newspaper. Local residents said the woman was relieved of her duties for taking her "nikah" marriage vows in her own home. "I think this may be a local policy unique to Xinjiang," the source said. "You have to first apply for a marriage certificate and then carry out the Islamic practice of nikah." "The imams aren't allowed to perform nikah if there is no marriage certificate, or they will be sent to prison."».
  88. ↑ (EN) Xinjiang Authorities Restrict Islamic ‘Nikah’ Wedding Rites, Citing Danger to ‘Stability’, in Radio Free Asia.
  89. ↑ (EN) Over 100 Detained After Xinjiang Police Open Fire on Protesters, in rfa.org.
  90. ↑ (EN) Xinjiang Police Open Fire at Protest Against Clampdown on Islamic Dress, in Radio Free Asia.
  91. ↑ (EN) Committee on Foreign Affairs, THE GLOBAL MAGNITSKY HUMAN RIGHTS ACCOUNTABILITY ACT, in archive.org.
  92. ↑ (EN) Simon Denyer, China’s war on terror becomes tool to repress Islam, Uighurs in Xinjiang, in Washington Post, 19 cabudanni 2014. URL consultadu su 3 santugaine 2020.
  93. ↑ (EN) Xin Lin, China Bans 'Extreme' Islamic Baby Names Among Xinjiang's Uyghurs, in Radio Free Asia.
  94. ↑ (EN) Inside Chinese camps thought to be detaining a million Muslim Uighurs, in NBC News.
  95. ↑ (EN) A tale of torture in a Chinese internment camp for Uighurs, in U.S. Virtual Embassy Iran. URL consultadu su 3 santugaine 2020 (archiviadu dae s'url originale su 4 nadale 2019).
  96. ↑ (EN) Ex-Detainee Describes Torture In China's Xinjiang Re-Education Camp, in NPR.org.
  97. ↑ (EN) First she survived a Uighur internment camp. Then she made it out of China., in Washington Post.
  98. ↑ (EN) China accused of genocide over forced abortions of Uighur Muslim women as escapees reveal widespread sexual torture, in The Independent.
  99. ↑ (EN) China cuts Uighur births with IUDs, abortion, sterilization, in Associated Press.
  100. ↑ (EN) China 'using birth control' to suppress Uighurs, in BBC News, 29 làmpadas 2020 (archiviadu dae s'url originale su 29 làmpadas 2020).
  101. ↑ (EN) China’s Forced Sterilization of Uighur Women Is Cultural Genocide, in The Heritage Foundation.
  102. ↑ (EN) Ex-Detainee Describes Torture In China's Xinjiang Re-Education Camp, in NPR.org.
  103. ↑ (EN) The Editorial Board, This Is Not Dystopian Fiction. This Is China., in The New York Times, 18 onniasantu 2019, ISSN 0362-4331 (WC · ACNP) (archiviadu dae s'url originale su 4 nadale 2019).
  104. ↑ (EN) China’s Forced Sterilization of Uighur Women Is Cultural Genocide, in The Heritage Foundation.
  105. ↑ (EN) China’s Forced Sterilization of Uighur Women Is Cultural Genocide, in Quartz.
  106. ↑ (EN) China profiting off of forced labor in Xinjiang: report, in aa.com.tr.
  107. ↑ (EN) Sterilizations, IUDs, and Mandatory Birth Control: The CCP’s Campaign to Suppress Uyghur Birthrates in Xinjiang, in Jamestown Foundation.
  108. ↑ (EN) Washington Post Editorial Board, What's happening in Xinjiang is genocide, in The Washington Post.
  109. ↑ (EN) Pompeo calls report of forced sterilisation of Uighurs ‘shocking’, in www.aljazeera.com, 29 làmpadas 2020 (archiviadu dae s'url originale su 1º làmpadas 2021).
  110. ↑ (ZH) 2019 (PDF), in s2.51cto.com (archiviadu dae s'url originale su 24 freàrgiu 2021).
  111. ↑ (EN) GT investigation busts West's birth control lies in Xinjiang, in www.globaltimes.cn.
  112. ↑ (EN) Xinjiang's Uyghurs didn't choose to be Muslim, new Chinese report says, in CNN.
  113. ↑ (EN) 'They Ordered Me To Get An Abortion': A Chinese Woman's Ordeal In Xinjiang, in NPR.org.
  114. ↑ (EN) Organ Harvesting of Religious and Political Dissidents by the Chinese Communist Party (PDF), in foreignaffairs.house.gov, 12 cabudanni 2012 (archiviadu dae s'url originale su 9 santandria 2012).
  115. ↑ (EN) Ethan Gutmann, The Xinjiang Procedure, in Washington Examiner, 5 nadale 2011. URL consultadu su 15 austu 2021.
  116. ↑ (EN) David Brooks, Opinion | The Sidney Awards, Part II, in The New York Times, 23 nadale 2011. URL consultadu su 15 austu 2021.
  117. ↑ (EN) China is harvesting thousands of human organs from its Uighur Muslim minority, UN human-rights body hears, in businessinsider.com.
  118. ↑ (EN) Emma Batha, U.N. urged to investigate organ harvesting, in reuters.com, 24 cabudanni 2019 (archiviadu dae s'url originale su 29 nadale 2019).
  119. ↑ (EN) SHORT FORM of THE CHINA TRIBUNAL’S JUDGMENT (PDF), in chinatribunal.com.
    «These individual conclusions, when combined, led to the unavoidable final conclusion that; [...] The concerted persecution and medical testing of Uyghurs is more recent and it may be that evidence of forced organ harvesting of this group may emerge in due course. [...] In regard to the Uyghurs the Tribunal has evidence of medical testing on a scale that could allow them, amongst other uses, to become an 'organ bank'.».
  120. ↑ (EN) Saphora Smith, China forcefully harvests organs from detainees, tribunal concludes, in NBC News, 18 làmpadas 2019.
  121. ↑ (EN) Survivors and victims on shocking state-sanctioned organ harvesting in China, in Fox News.
  122. ↑ (EN) Medical experts say China is falsifying organ donation data, after it was accused of harvesting body parts from Uighur Muslims in prison camps, in Business Insider.
  123. ↑ (EN) Anastasia Lin, The ugly truth about China’s organ harvesting, in New York Post, 24 làmpadas 2019. URL consultadu su 15 austu 2021.
  124. ↑ (EN) Simon Denyer, China used to harvest organs from prisoners. Under pressure, that practice is finally ending., in Washington Post, 15 cabudanni 2017. URL consultadu su 15 austu 2021.
  125. ↑ (EN) Sonia Elks, China is harvesting organs from Falun Gong members, finds expert panel, in Reuters, 17 làmpadas 2019. URL consultadu su 15 austu 2021.
  126. ↑ 126.0 126.1 126.2 126.3 126.4 (EN) Statement at UN supports China on Xinjiang, in www.chinadaily.com.cn.
  127. ↑ 127.0 127.1 (EN) UN: Unprecedented Joint Call for China to End Xinjiang Abuses, in Human Rights Watch.
  128. ↑ 128.0 128.1 (EN) UN members issue dueling statements over China's treatment of Uyghurs in Xinjiang, in CNN.
  129. ↑ 129.0 129.1 (EN) Ben Westcott e Richard Roth, UN members issue dueling statements over China's treatment of Uyghurs in Xinjiang, in CNN.
  130. ↑ 130.0 130.1 (EN) Dipanjan Roy Chaudhury, Senior Kashmiri leader slams concentration camp-type treatment of Uyghurs, in Economic Times.
  131. ↑ (EN) UN demands 'unfettered access' for China Uighur region visit, in Al-Jazeera, 27 freàrgiu 2020.
  132. ↑ (EN) Xinjiang: Germany Asks China To Allow Officials After Fresh Evidence, in Republic World.
  133. ↑ (EN) Norway: Automated calls from China embassy spook Uighur diaspora, in aljazeera.com.
  134. ↑ 134.0 134.1 134.2 (EN) Muslim nations are defending China as it cracks down on Muslims, shattering any myths of Islamic solidarity, in CNN.
  135. ↑ (EN) Muslim countries joined China in defending its cultural genocide of Uighurs. Aren’t they ashamed?, in Washington Post.
  136. ↑ (EN) Turkey calls out China's Uyghur detention camps, urging closure, in ABC News.
  137. ↑ (EN) The last major opponent of China's Muslim oppression has retreated into silence. Here's why that's a big deal, in Business Insider.
  138. ↑ (EN) Iran’s Careful Approach to China’s Uyghur Crackdown, in thediplomat.com.
  139. ↑ (EN) Turkey’s Uighurs fear for future after China deportation, in Financial Times.
  140. ↑ (EN) Michelle Nichols, Saudi Arabia defends letter backing China's Xinjiang policy, in reuters.com.
  141. ↑ (EN) Muslim countries' silence on China’s repression of Uighurs, in France 24.
  142. ↑ (EN) 'Nightmare' as Egypt helps China to detain Uighurs, in The Straits Times.
  143. ↑ (EN) Uighurs arrested in Egypt face unknown fate, in aljazeera.com (archiviadu dae s'url originale su 9 santandria 2020).
  144. ↑ (EN) Muslim Countries' Support For China's Detention of Uyghurs is not Surprising, in Al Bawaba.
  145. ↑ (EN) Qatar Withdraws Support for China Over Its Treatment of Muslims, 21 austu 2019 (archiviadu dae s'url originale su 30 santandria 2019).
  146. ↑ (EN) Raf Sanchez, Qatar retracts support for China's detention of Uighur Muslims, in The Telegraph, 21 austu 2019, ISSN 0307-1235 (WC · ACNP) (archiviadu dae s'url originale su 5 ghennàrgiu 2020).
  147. ↑ (EN) Qatar becomes first Muslim country to withdraw support over China's treatment of Uighur, in alaraby.
  148. ↑ (EN) ‘If They Send Us Back to China We Will Die’: Uighur Brothers Fight Deportation From Russia, in The Moscow Times.
  149. ↑ (EN) U.S. slams deportation of Uyghur refugees from Cambodia to China, in CNN. URL consultadu su 4 santugaine 2020 (archiviadu dae s'url originale s'8 santugaine 2020).
  150. ↑ (EN) Jane Perlez, China Wants the World to Stay Silent on Muslim Camps. It's Succeeding., in The New York Times, 25 cabudanni 2019, ISSN 0362-4331 (WC · ACNP) (archiviadu dae s'url originale s'8 nadale 2019).
  151. ↑ (EN) Atrocities on Uighurs Muslims: China asks Pakistan to manage negative sentiments domestically, in youtube.com.
  152. ↑ (EN) Saudi Arabia, Russia express support for China's treatment of Uyghur Muslims in Xinjiang, in ABC News.
  153. ↑ (EN) China protests as US House passes Uygur bill demanding sanctions over human rights abuses in Xinjiang camps, in South China Morning Post.
  154. ↑ (EN) Joshua Lipes, Trump Signs Uyghur Rights Act Into Law, Authorizing Sanctions For Abuses in Xinjiang, in Radio Free Asia, 17 làmpadas 2020.
  155. ↑ (EN) Gaye Christoffersen, Constituting the Uyghur in U.S.-China Relations The Geopolitics of Identity Formation in the War on Terrorism (PDF), in Strategic Insights, nº 7, 2 cabudanni 2002, p. 7.
  156. ↑ (EN) Matt Hadro, Chinese forced labor is in US supply chain, Congressional report finds, in Catholic News Agency.
    «As many as 1.8 million Uyghurs, ethnic Kazakhs, Kyrgyz, and other Muslim minorities are or have been detained in China’s Xinjiang Uyghur Autonomous Region (XUAR), a situation which groups like the U.S. Holocaust Memorial Museum are now calling a “crime against humanity.”».
  157. ↑ (EN) USCIRF Commends U.S. Holocaust Museum Spotlight on China, in United States Commission on International Religious Freedom.
    «The United States Commission on International Religious Freedom (USCIRF) today commended the decision of the U.S. Holocaust Memorial Museum to add China to its list of case studies due to concerns about the mass internment of Uighur and other Muslims.».
  158. ↑ (EN) Alim Seytoff e Joshua Lipes, US Holocaust Museum Labels China’s Persecution of Uyghurs in Xinjiang ‘Crimes Against Humanity’, in Radio Free Asia.
    «The Chinese government’s persecution of ethnic Uyghurs—including their mass detention in internment camps—constitutes “crimes against humanity,” according to the U.S. Holocaust Memorial Museum, opening an avenue for what one expert said could be legal action in an international court of law.».
  159. ↑ (EN) China, in United States Holocaust Memorial Museum. URL consultadu su 13 maju 2020.

 
Wikimedaglia
Custu est unu de sos artìculos de su mese, est a nàrrere unu de sos mègius artìculos creados e postos in sa pàgina printzipale dae sa comunidade, chi l'at isseberadu pro su mese de santandria/onniasantu de su 2020

Candidados pro sos meses benidores

Totu sos artìculos de su mese

Bogadu dae "https://sc.wikipedia.org/w/index.php?title=Genotzìdiu_culturale_de_sos_Uiguros&oldid=184982"