Mozambicu

Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Coordinatas: 19°S 35°E / 19°S 35°E-19; 35

Su Mozambicu o Mozambiche, ufitzialmente Repùblica de Mozambicu (in portughesu República de Moçambique), est un'Istadu soberanu de s'Àfrica orientale. Sa capitale est Maputo. Su Mozambicu est una ex-colònia portughesa, indipendente dae su 1975, sa limba ufitziale est su portughesu. Su Mozambicu est un'istadu in bia de isvilupu e una metade de sa populatzione bivet in poberesa estrema.

Bandera
Posidura in su continente africanu

Tirat a 801 590 km² e tenet populatzione de unos 27.909.798 segundu su tzensu de su 2017. Allàcanat a norte cun sa Tanzània, su Malawi e su Zàmbia, a estu cun su Canale de su Mozambicu (chi ddu istèsiat dae su Madagascàr), a sud cun su Sudàfrica e a ovest cun su Zimbabwe e Eswatini.

Is primos bividores de su Mozambicu fiant cun probabilidade is San, remplasados intre su primu e su de 4 sèculos dae populatziones bantù bènnidas de norte. Is Àrabos ant fundadu in is costas e in is ìsulas de su Mozambicu sultanados vàrios, cunvertende manna parte de sa populatzione locale a s'Islam. Is portughesos fiant lòmpidos a is costas de su Mozambicu a sa fine de su de 15 sèculos, e in su sèculu a fatu aiant pesadu aposentmentos numerosos che a bases de iscalu e frunimentu pro is naves in sa rota de sas Ìndias orientales.

Su Portugallu aiat mantentu unu controllu bastante ligeru subra su territòriu, sa cale amministratzione fiat fidada prus che totu a privados de natzionalidades vàrias. A pustis de sa segunda gherra mundiale, in su perìodu de sa decolonizatzione, is grupos indipendentistas de su Mozambicu si fiant coalizados in su movimentu armadu FreLiMo (Fronte de Liberatzione de su Mozambicu); a pustis de deghe annos de gherrilla cun su pàdere coloniale, a fatu a su càmbiu de regìmene acontèssidu in Portugallu cun sa Rivolutzione de is gravellos su paisu at otentu s'indipendèntzia in su 1975.

In suta de sa presidèntzia de Samora Machel, leader de su FreLiMo, is prantamentos fiant natzionalizados fiant fraigadas iscolas e ispidales pro is massajos. Internatzionalista cunbintu, Machel aiat sustentadu is fortzas rivolutzionàrias chi operaiant in Rhodèsia (de oe Zimbabwe) e Sudàfrica. Is guvernos de custos paisos ant respostu sustentende unu movimentu de rebeldes mozambicanos naradu RENAMO, chi aiat causadu disacatos graes a su paisu distruende iscolas, ispidales, lìnias ferruviàrias e tzentrales idroelètricas. S'economia de su Mozambicu, posta a proa tosta de is cuntierras internas, si fiat fata semper prus dipendente de s'amparu de s'Unione Soviètica. Cun totu ca depiat acarare custa situatzione de crisi, Machel no aiat pèrdidu su favore de sa populatzione, fintzas pro more de is atrotzidades commitidas fatu·fatu de sos gherrilleris de sa RENAMO a is disacatos de sa populatzione tzivile.

In su 1990 fiant incumentzadas in Roma is tratativas de paghe cun sa mediatzione de sa Comunidade de Sant'Egidio e de su guvernu italianu. In su 1992 FreLiMo e ReNaMo aiant firmadu is acòrdios de paghe de Roma, definende in manera giunta una costitutzione noa de forma multi-partìtica. In is eletziones lìberas tentas in is annos a fatu, su FreLiMo s'est cunfirmadu semper su primu partidu de Mozambicu.

Acabada s'època de sa Gherra frida, nointames, su FreLiMo at cambiadu in manera cumprida sa lìnia polìtica cosa sua in sentidu detzisamente liberale. In polìtica èstera at istrintu alliàntzias sòlidas cun Istados Unidos, Bretagna Manna e Portugallu. In su 1995 s'istadu at detzìdidu desesi de intrare in su Commonwealth. Su Mozambicu est istadu su primu paisu chi no at fatu mai parte de de s'Impèriu Britànnicu a intrare in custa organizatzione.

In is eletziones de su 1994 Joaquim Chissano, a su pòdere dae su 1986, est istadu cunfirmadu presidente cun su 53% de is votos. Pro s'assemblea costituente su FreLiMo at conchistadu 129 deputados, sa Renamo 112, e 9 rapresentantes de tres partidos minores riunidos in s'Unione Democràtica. Dae sa formatzione sua, s'assemblea est resìssida a balangiare indipendèntzia prus manna dae s'esecutivu, arribende in su 1999 a su 53% de sa produtzione legislativa. In su 1996 su Mozambicu at contribuidu a fundare in Lisbona sa Comunidade de is Paisos de limba portughesa: is cambiapares econòmicos e culturales ant retzidu un'impulsu notàbile gràtzias a custa initziativa.

A pustis de su retiru de su presidente Chissano, acontèssidu in su 2005, su presidente nou Armende Emilio Guebuza at sighidu sa polìtica de su predetzessore, oponende·si in manera prus netu a sa polìtica ratzistica de su Zimbabwe de Mugabe. Is pròfugos biancos fuidos dae Zimbabwe sunt difatis istados pro sa majoria acasagiados in Mozambicu. Guebuza ddis at cuntzèdidu no isceti sa tzitadinàntzia mozambicana, ma fintzas is asiendas agrìculas abbandonadas dae diora chi s'agatant in su sud de su paisu.

Is massajos biancos rhodesianos sunt divìnnidos aici tzitadinos mozambiganos, ponende a disponimentu de sa pàtria noa sa pròpia esperièntzia professionale in campu agrìculu e creende prospetivas bonas pro una ripresa de s'economia rurale, chi totora padessit is efetos de sa gherra tzivile. A sa fine de su 2009 su presidente Armende Emilio Guebuza est istadu torradu a eligire cun su 76,5% de cunsensu, superende duos partidos de opositzione. Partende dae su 2015, su presidente elègidu est Filipe Nyusi, membru de sa FreLiMo e originàriu de sa regione setentrionale de Cabo Delgado.

Àteros progetosModìfica